Sondaj de opinie #JustițiePentruMoldova: 95% dintre cetățenii Republicii Moldova care susțin aderarea la UE consideră că reforma justiției e crucială pentru integrarea europeană



Sondaj de opinie #JustițiePentruMoldova: 95% dintre cetățenii Republicii Moldova care susțin aderarea la UE consideră că reforma justiției e crucială pentru integrarea europeană

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Magenta Consulting, a prezentat marți, 6 februarie 2024, rezultatele primului sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției – #JustițiePentruMoldova.

Scopul primar al studiului este determinarea principalelor provocări, așteptări și priorități în implementarea reformelor din sectorul justiției și anticorupție, precum și asupra percepțiilor privind actorii din sectoarele respective.

Potrivit rezultatelor sondajului, aproximativ fiecare al treilea participant (30%) este de opinia că situația în sistemul de justiție s-a îmbunătățit în ultimii 3 ani, iar circa o pătrime (25%) – că situația s-a înrăutățit. Top trei probleme ale sistemului de justiție în Moldova care au fost numite spontan de către intervievați sunt: corupția/mita (53%), „cumătrism” (12%) și incompetența specialiștilor din sistem (9%).

La capitolul încrederea în unele instituții din sistemul de justiție, respondenții au răspuns că au mai des au încredere în avocați (35% au oarecum sau foarte multă încredere); 30% susțin că au multă încredere în poliție, iar 22% în sistemele judecătoresc și procuraturii. Clasamentul opiniilor despre anumiți actori din sistemul juridic este similar cu nivelul de încredere – majoritatea participanților au o părere pozitivă despre avocați (72%), funcționari publici (71%), poliție (71%), judecători și procurori (58% fiecare).

Potrivit analizei sondajului, se pare că genul, vârsta sau apartenența la o minoritate etnică nu ar influența încrederea în judecători și procurori la cel puțin o treime dintre respondenți. Totodată, circa o persoană din trei (35%) susține că ar avea mai multă încredere într-un judecător/procuror tânăr, iar circa o persoană din patru (26%) are mai multă încredere într-o femeie judecător/procuror. Totuși, intervievații au fost divizați când este vorba de independența judecătorilor și procurilor. Astfel, 42% din respondenți afirmă că judecătorii și procurorii sunt, în general, independenți, iar circa jumătate consideră că judecătorii (53%) și procurorii (51%) nu sunt independenți.

Respondenții sondajului au evaluat activitatea instanțelor de judecată din Republica Moldova în ceea ce privește unele caracteristici. Astfel, într-o măsură mai mare, intervievații au fost de acord că instanțele au specialiști competenți/profesioniști (71%), iar 63% au fost de părerea că acestea sunt accesibile pentru fiecare. Totuși, intervievații consideră că instanțele de judecată nu sunt rapide (61%) și nu sunt transparente (60%). Pe când puțin peste este jumătate (56-57%) dintre respondenți apreciază salariile procurorilor și judecătorilor ca fiind potrivite, iar aproximativ o treime (32-34%) le percep drept prea mari. Cel mai des, respondenții menționează că, în perioada 2021-2023, au interacționat cu următoarele 3 categorii de profesii juridice: notarii (46%), poliția (38%) și avocații (21%). Totodată, aproape fiecare al cincilea respondent a interacționat cu o instanță de judecată (17%), iar unul din zece respondenți cu procuratura (11%).

În ceea ce privește nivelul corupției, fiecare al doilea respondent evaluează corupția ca fiind prezentă în sistemul judecătoresc (48%), sistemul procuratorii (47%) și poliție (46%), iar 38% consideră că corupția este răspândită în rândul avocaților.

Datele sondajului mai arată că majoritatea respondenților au auzit despre reformele din sectorul justiției și anticorupție din Moldova (70%) și strategia pentru asigurarea independenței și integrității sectorului de justiție din Moldova (62%), însă cunosc într-o măsură mai mică detalii despre acestea. 40% din intervievați se consideră informați în privința reformei în sectorul justiției și anticorupție din Moldova, iar majoritatea (59%) au declarat că sunt puțin/deloc informați la acest subiect. Respondenții au ales top 3 surse de informare despre reforma justiției și anticorupție, care sunt – TV (57%), rețelele de socializare (48%) și site-urile de știri (35%).

Referitor la nivelul de încredere în rezultatele vetting-ului judecătorilor și procurorilor, opiniile cetățenilor sunt divizate. Pe de o parte, 40% declară că sunt încrezuți în rezultatele evaluării, unde 13% au foarte multă și 27% mai degrabă multă încredere. Pe de altă parte, 42% susțin că au puțină încredere, iar 15% din respondenți spun că deloc nu au încredere în rezultatele acestuia. Totuși, respondenții care sunt mai bine informați despre reforma justiției au mai multă încredere în vetting, decât cei care nu sunt informați.

Majoritatea (75%) sunt de opinia că înființarea unei Curți Anticorupție și sistem nou de instanțe judecătorești anticorupție sunt importante pentru Moldova. De asemenea, majoritatea respondenților susțin aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (68%), iar cei mai mulți din aceștia (95%), fiind de opinia că reforma justiției e crucială pentru integrarea europeană a Republicii Moldova .

Datele prezentate în acest studiu au fost colectate în perioada 24 noiembrie- 22 decembrie 2023, fiind folosită metoda cantitativă CATI (Computer-Assisted Telephone Interview – sondaj la telefon). Sondajul a fost realizat cu un eșantion probabilistic proporțional național de 1143 de respondenți din populația generală, femei și bărbați cu vârsta 18+.  Marja de eroare a sondajului este de +-2,9%

Mai multe detalii despre datele sondajului le puteți găsi în limba română aici și în limba engleză aici.

Evenimentul de prezentare al sondajului de opinie poate fi urmărit aici.

Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul proiectului “Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul studiului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.