Propunerile Transparency International-Moldova de modificare şi completare a legislaţiei privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii
Asociaţia Obştească Transparency International-Moldova este de opinia că mecanismul creat în Republica Moldova de declarare şi de control al declaraţiilor veniturilor şi proprietăţii este unul ineficient şi nu poate contribui la atingerea scopului stipulat în Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere nr.1264 din 19.07.2002 - „prevenirea şi combaterea îmbogăţirii fără justă cauză a demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere”. Fiind de acord cu opinia Ministerului Justiţiei RM că legislaţia în acest domeniu necesită a fi modificată şi completată, la solicitarea acestuia TI-Moldova a înaintat următoarele obiecţii şi propuneri:
1. Un neajuns esenţial al Legii nr.1264 din 19.07.2002 ţine de mecanismul stabilit de control al declaraţiilor, care îl considerăm ineficient şi inacceptabil. Comisia centrală de control şi comisiile departamentale de control al declaraţiilor reprezintă preponderent organe reprezentative, care real nu sunt în stare să efectueze eficient activitatea de control din motiv că: numărul membrilor Comisiilor este mic, membrii acestora nu au competenţa respectivă, activitatea Comisiilor este efectuată pe baze obşteşti, funcţiile de bază exercitate de fiecare membru sunt relativ înalte/responsabile, termenul de efectuare a controlului este foarte limitat, numărul declaraţiilor care urmează a fi verificate este impunător etc. Activitatea de control al Comisiilor poartă un caracter preponderent formal şi nu contribuie la relevarea cazurilor de dobîndire/obţinere nejustificată a averii. Propunem de a desfiinţa comisiile departamentale. În Legea nr.1264 din 19.07.2002 poate fi stipulată doar Comisia centrală ca organ reprezentativ.
Se impune ca activitatea de verificare a averii să fie efectuată de un organ constituit din specialişti în domeniu, care să efectueze o activitate permanentă, profesionistă, iar munca acestora să fie corespunzător remunerată. Acestui organ trebuie să-i fie asigurate independenţa şi imparţialitatea. Necesită a fi înfiinţat un organ funcţional, dar nu unul formal. De exemplu, în România în acest scop a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Integritate.
Propunem de a completa legea cu prevederile privind organul (înfiinţarea organului) abilitat de verificare a declaraţiilor şi averii, care trebuie să includă competenţele acestuia, drepturile şi obligaţiile funcţionarilor şi persoanelor verificate, modul de ocupare a funcţiilor, mecanismele de asigurare a independenţei organului şi funcţionarilor acestuia etc. Acest organ urmează să efectueze controlul depunerii la termen a declaraţiilor de avere, să verifice declaraţiile, să constate existenţa discrepanţelor esenţiale care nu poate fi justificată, să sesizeze, după caz, organele competente (fiscale, de urmărire penală) etc. Un asemenea organ în Republica Moldova ar putea fi Comisia Principală de Etică care urmează a fi înfiinţată.
2. Un alt neajuns în lege ţine de asigurarea transparenţei informaţiei privind averea declarată de către demnitari/funcţionari. Considerăm că norma la art.6 al.2 precum că „Declaraţia este un act confidenţial şi nu poate fi dată publicităţii decît în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege” din Legea nr.1264 din 19.07.2002 favorizează tăinuirea informaţiei privind averea majorităţii funcţionarilor publici, creează impedimente şi nu permite atragerea cetăţenilor şi altor persoane la semnalarea cazurilor cunoscute de obţinere ilicită a averii de către unii demnitari/funcţionari.
Propunem de a exclude norma dată din lege, prin ce se va exclude un impediment în asigurarea transparenţei averii funcţionarilor publici. De asemenea, propunem de a modifica art.13 din lege şi a prevedea că declaraţiile de avere ale tuturor categoriilor de demnitari/funcţionari să fie plasate pe paginile electronice ale instituţiei publice în care activează şi/sau pe pagina electronică a organului de supraveghere şi de control al declaraţiilor de avere. Drept exemplu ar putea fi statele Uniunii Europene, în special România, în care declaraţiile tuturor demnitarilor şi funcţionarilor de nivel central şi local sunt plasate pe paginile electronice ale instituţiei respective şi oricine poate face cunoştinţă cu acestea, iar, după caz, poate semnala cazurile cunoscute de obţinere frauduloasă a averii.
3. Un aspect important în activitatea de cercetare a cazurilor de obţinere ilicită a bunurilor ţine de sarcina probei privind provenienţa bunurilor. Rezultînd din experienţa internaţională în acest domeniu, propunem de a completa Legea nr.1264 din 19.07.2002 cu normele care ar prevedea inversarea parţială a sarcinii probei privind provenienţa ilicită a bunurilor obţinute pe cazurile de îmbogăţire ilicită, adică de a prevedea că în cazul în care se constată discrepanţe vădite dintre datele privind bunurile obţinute real şi cele declarate sau se constată discrepanţe esenţiale dintre averea obţinută şi veniturile reale, persoanei în cauză să-i fie solicitate prezentarea informaţiei şi dovezilor suplimentare care ar proba legalitatea averii obţinute. Asemenea prevederi nu ar contrazice normelor din Constituţie privind prezumţia nevinovăţiei şi dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia, precum şi Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
Normele privind inversarea parţială a sarcinii probei privind provenienţa ilicită a bunurilor obţinute urmează a fi prevăzute atît pe cazurile de corupţie, cît şi pe cazurile de crimă organizată. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale le cer statelor semnatare să asigure confiscarea instrumentelor, obiectelor şi bunurilor obţinute din comiterea oricăreia dintre infracţiunile prevăzute de Convenţie. Totodată, aceste Convenţii le recomandă statelor semnatare (art.31 al.8 şi, respectiv, art.12 alin.7) ca acestea „să poată avea în vedere să solicite ca autorul unei infracţiuni să stabilească originea licită a produsului prezumat al infracţiunii sau a altor bunuri care pot face obiectul unei confiscări, în măsura în care această exigenţă este conformă principiilor fundamentale ale dreptului lor intern şi naturii procedurilor judiciare şi altor proceduri”. Este de menţionat că Republica Moldova a ratificat ambele Convenţii.
4. Propunem de a completa Legea nr.1264 din 19.07.2002 cu reglementările privind sechestrarea şi confiscarea averii obţinute ilegal (în special prin fapte de corupţie sau crimă organizată), administrarea şi utilizarea de către autorităţile competente a bunurilor sechestrate sau confiscate, precum şi restituirea bunurilor obţinute prin fapte de corupţie. Aici este vorba nu numai de procedura penală de confiscare, dar şi de procedura civilă de confiscare.
5. Propunem de a completa Legea nr.1264 din 19.07.2002 cu normele:
- privind contestarea acţiunilor şi deciziilor organului abilitat de verificare a declaraţiilor de avere şi a averii obţinute şi Comisiei respective;
- care ar reglementa cine verifică declaraţiile de avere şi averea obţinută de personalul organului abilitat de verificare a declaraţiilor şi averii;
- care ar prevedea că organul abilitat exercită atribuţiile de verificare a declaraţiilor şi averii obţinute atît din oficiu, cît şi la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice interesate;
- care ar reglementa că orice persoană fizică sau juridică interesată poate sesiza organul abilitat de control al declaraţiilor şi averii şi prezenta în acest scop informaţiile şi probele ce confirmă obţinerea ilicită a bunurilor de către unii demnitari/funcţionari.
6. Reieşind din experienţa unor state, propunem de a completa forma declaraţiei prevăzută de Legea nr.1264 din 19.07.2002 şi a prevedea suplimentar declararea:
- bunurilor sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte, care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, ale căror valoare însumată depăşeşte 5000 euro;
- bunurilor mobile, ale căror valoare depăşeşte 1000 euro fiecare, şi bunurilor imobile înstrăinate în ultimele 12 luni;
- activelor financiare sub formă de conturi şi depozite bancare, forme de economisire şi investire, a căror valoare însumată depăşeşte 5000 euro;
- cadourilor, serviciilor sau avantajelor primite din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, companii, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli, ale căror valoare individuală depăşeşte 300 euro.
7. Depunerea declaraţiilor de avere şi controlul acestor declaraţii ar putea duce la depistarea unor cazuri de îmbogăţire ilicită, infracţiune prevăzută de art.20 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei. Legislaţia Republicii Moldova nu prevede răspunderea pentru actele de îmbogăţire ilicită, de aceea, propunem de a completa Codul penal cu articolul care ar reglementa răspunderea penală pentru îmbogăţirea ilicită.
Conform art.20 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (Îmbogăţirea ilicită), se „atribuie caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvîrşite cu intenţie, îmbogăţirii ilicite, adică o mărire substanţială a patrimoniului unui agent public pe care acesta n-o poate justifica rezonabil în raport cu veniturile sale legitime”.
8. Ţinînd cont de obiecţiile şi propunerile de mai sus, recomandăm de a modifica şi completa Legea nr.1576 din 20.12.2002 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi a Regulamentului privind modul de organizare şi funcţionare a comisiilor departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.
12.02.2010
