Clubul de Discuții Economice ASEM: Evoluţia şi perspectivele pieţei de capital din Moldova
Precum a menţionat în feedback-ul şedinţei Natalia Tîrziu, membru al Clubului de Discuții Economice ASEM, acest invitat nu doar că ne-a expus situaţia pieţei de capital din RM, dar şi ne-a iniţiat în acest domeniu vast, pentru mulţi dintre noi fiind şi unul necunoscut.
La începutul şedinţei ne-am propus să aflăm cât mai multe despre invitatul nostru, iată de ce i-am adresat câteva întrebări. Astfel, am aflat că dumnealui crede că ”norocul este abilitatea de a explora şansele”. Domnul Natan este specialist-consultant al mai multor emisiuni televizate, dar alege să participe doar la cele care vizează domeniul său de activitate. Datorită faptului că predă la ASEM, are posibilitatea să selecteze cei mai talentaţi studenţi şi să-i angajeze în cadrul companiei în care activează. Astfel, 4 dintre cei 14 angajaţi ai companiei sale sunt foştii săi discipoli. Fiţi atenţi, studenţi, cum vă prezentaţi la perechile potenţialului angajator! Dumnealui a specificat că la facultate se vorbeşte puţin despre ceea ce e în realitate pe piaţa de capital, dar că oricum studenţii de astăzi sunt privelegiaţi, deoarece au posibilitatea de a căpăta cunoştinţe teoretice în acest domeniu.
Începutul prezentării s-a axat pe istoria creării pieţei de capital din Moldova, care a început în 1992, o dată cu apariţia Legii privind SA, continuînd activitatea Bursei de Valori a RM (1995), atunci au apărut şi primii brokeri; finalizarea procesului de privatizare contra bonuri, aprobarea Legii cu privire la Fondurile de Investiţii. E şi firesc că în Moldova au apărut numai fondurile nemutuale, care nu sunt obligate să restituie investitorului banii, atunci când acesta solicită. În 1999 a fost înfiinţată Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Deşi din start a fost creată o legislaţie de tip american, piaţa naţională actuală de capital se încadrează în modelul european, dovezile în acest sens fiind controlul proprieterilor asupra companiei şi lipsa emisiunilor publice de acţiuni.
Faptul că în 2000 CNVM a limitat tranzacţiile extrabursiere, avînd scopul de a creşte transparenţa, a contribuit la dezvoltarea unei întregi industrii care execută tranzacţiile aşa cum doresc părţile implicate în ea. În anii 1996, 1997 şi 1998 au avut loc cele mai multe abuzuri, multe companii au devenit insolvabile, acumulînd datorii istorice. În 2007 a fost iniţiat raliul bursier pentru acţiunile bancare, acest fapt se datora venirii investitorilor străini şi în Republica Moldova, grație apropierii RM de hotarele UE, 2007 fiind anul aderării la Uniunea Europeană a României. Anume ei sunt cei care înţeleg rolul auditului, spre deosebire de investitorii noştri.
În 2009, CNPF a iniţiat elaborarea Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare într-un format nou, care poate deveni acea soluţie magică multaşteptată. Desigur, nu a putut fi exclusă şi influenţa crizei, care ne-a atins într-un mod indirect şi care a determinat scăderea potenţialului investiţional, a consumului şi care a afectat mult exportatorii. Domnul Garştea a venit şi cu un pachet de soluţii ca liberalizarea amplă a pieţei, crearea platformelor alternative de tranzacţionare, stimularea plasării obligaţiunilor, în special acestea să se facă într-un mod public. Adrian Lupuşor a remarcat că problema fundamentală a pieţei de capital este reglementarea excesivă, astfel distanţa dintre cerere şi ofertă este mare. El s-a interesat cum ar putea fi diminuată aceasta. Domnul Natan a accentuat că mărimea pieţei din RM nu permite de a avea o piaţă de acţiuni, ci una de obligaţiuni. Lumea încă se teme să se folosească de serviciile bursei. Pentru ca această piaţă să se dezvolte, trebuie să fie cerinţe clar definite din partea companiilor, persoanelor care vor să investească.
Natalia Pojoga, membră a Clubului de Discuţii Economice ASEM a subliniat că ulterioara dezvoltare a pieţii obligaţiunilor ar putea prezenta un pericol pentru pentru băncile comerciale. Domnul Garştea a răspuns că în prezent băncile nu văd un pericol în dezvoltarea pieţii obligaţiunilor, pentru că companiile încă n-au cultura managementului financiar (resurse, mecanisme, instrumente de atragere a capitalului).
Grigore Vieru, membru al Clubului IDEA, s-a interesat care poate fi modalitate prin care întreprinzătorii individuali şi SRL-urile ar putea să atragă resurse adiţionale, ştiind că doar societăţile pe acţiuni pot emite obligaţiuni. Invitatul a specificat că pentru o întreprindere mică e prea costistoare emisiunea de obligaţiuni şi că cea mai bună soluţie ar fi reorganizarea companiei (crearea unui SA) sau utilizarea cambiilor.
Vadim Codreanu a dorit să afle care va fi gradul de receptivitate a băncilor. Domnul Natan a dat un răspuns ingenios, că depinde de puterea voastră de negociere, precizînd şi faptul că tavanul maxim este stabilit conform aceloraşi reguli ca şi în cazul creditelor. Rotaru Vitalie, membru CDE era curios sa cunoscă mai bine piaţa de capital din România şi Ucraina şi să afle răspunsul la întrebarea dacă ar schimba integrarea europeană a Moldovei ceva. Domnul Natan, menţionînd că a lucrat ca broker şi în România care are o piaţă matură, a precizat că brokerii români fac concurenţă celor internaţionali. În Ucraina, însă, piaţa este enormă, însă destul de „sălbatică”, nivelul legislativ este echivalentul celui moldovenesc din 1992-1996. Alina Morgoci a întrebat care sunt greşelile investitorilor autohtoni, la care invitatul nostru a replicat că ei nu se pricep la atragerea de investiţii adecvate şi că ştiu doar de investiţii imobiliare.
De asemenea, membrii Clubului au fost curioşi să afle dacă investiţiile din Transnistria sunt monitorizate de către Republica Moldova. Expertul a menţionat că, în primul rînd, în Transnistria nu există o piaţă de capital, ci doar una de acţiuni, iar CNVM nu monitorizează activitatea acesteia.
O altă întrebare a fost adresată de Nicolae Constantinov cu referire la potenţialele soluţii de depăşire a crizei pentru Întreprinderea de Stat ”Calea Ferată din Moldova”, pentru care obţinerea unui credit este imposibilă. Invitatul special a recomandat transformarea acesteea într-o SA sau reformarea, iar ca metodă de depăşire a crizei poate fi doar subvenţionarea acesteea, ţinînd cont de faptul că întreprinderea în cauză este una de stat.
La finele întîlnirii, domnul Natan Garştea a mulţumit organizatorilor pentru oportunitatea pe care o oferă studenţilor de a interacţiona cu realitatea economică din Republica Moldova, promiţînd să revină la una din şedinţele ulterioare, urmînd a fi pusă în discuţie o altă temă, propusă de membrii Clubului de Discuţii Economice ASEM.
