Comitetului Helsinki cheamă Parlamentul să adopte o lege cu privire la amnistie
Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului cheamă legislativul să adopte o lege cu privire la amnistia cu prilejul aniversării a 20-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Amnistierea mai multor persoane ar duce la optimizarea numărului de deţinuţi şi la ajustarea condiţiilor de detenţie la standardele Consiliul Europei, a declarat, miercuri, la o conferinţă de presă, directorul executiv al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, Tudor Cârnaţ, transmite Info-Prim Neo.
„Observăm în Republica Moldova o situaţie tensionată, care la bază nu are suportul adoptării unei legi cu privire la amnistiere, ci mai mult interesul politic. Din aceste considerente suntem de părere că Ministerul Justiţiei, care are sarcina de a pregăti o astfel de lege, trebuie, în regim de urgenţă, să prezinte un astfel de proiect în Parlament pentru adoptate”, a declarat Tudor Cârnaţ.
Potrivit directorului Comitetului Helsinki, prin amnistierea unor categorii de deţinuţi ar fi posibilă reducerea numărului de penitenciare de la 18 la 6, aşa cum solicită Consiliul Europei. „Dacă statul ar avea mai puţine persoane private de liberate s-ar face multe economii. Este vorba de banii care se cheltuie acum pentru asigurarea cu hrană şi cu medicamente a deţinuţilor, iar aceste persoane s-au putea angaja în câmpul muncii şi ulterior vor aduce un folos statului”, a spus Tudor Cârnaţ.
Preşedenţia Republicii Moldova a avut o iniţiativă privind amnistierea cu prilejul aniversării a 20-a a independenţei ţării, însă aceasta nu a fost susţinută de către Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului.
În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Roman Mihăeş, preşedintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Consumatorilor, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de un proiect de lege care prevede tragerea la răspundere penală a persoanelor fizice pentru evaziune fiscală. „Este o iniţiativă periculoasă în Parlamentul Republicii Moldova, care se referă la „criminalizarea” Codului Penal, la ceea ce numim evaziune fiscală a persoanelor fizice. Ceea ce vrea să facă Parlamentul este un lucru neeuropean, deoarece „decriminalizarea” Codului Penal este o cerinţă pentru ţările asociate Uniunii Europene”, a declarat Roman Mihăeş.
Potrivit lui Roman Mihăeş, în condiţiile în care statul nu poate asigura pensii şi salarii normale, iar o parte foarte mare din cetăţeni este peste hotare şi transmite bani acasă, statul nu trebuie să aplice măsurile de pedepsire a celor care nu declară banii. „Există riscul ca cetăţenii care trimit bani de peste hotare să fie pedepsiţi pentru că nu declară aceste sume şi nu plătesc impozite din ele. Ar fi o nedreptate să existe răspunderea penală a persoanelor fizice pentru evaziune fiscală”, a mai spus Roman Mihăeş.
