Frica de voluntariat



altActivitatea de voluntariat la cît pare de cunoscută e pe atît de ocolită de tinertul din RM, acţiunile civice abia ies în relief prin localităţile urbane, ne mai vorbind de cele rurale. Cu toate că avem o Lege  Voluntariatului adoptată în 2010 de catre Parlament, iar în ţară  funcţioneza (de jure)  un număr impresionant de organizaţii nonguvernamentale, voluntariatul înca nu a reuşit să capete relevanaţa  într-o societate conservatoare sau cum spun politicienii în tranziţie.

Societatea civilă încă nu are de spus un cuvînt greu în deciziile la nivel naţional (facînd abstracţie de evenimentele recente organizate de guvern). Dar lasînd sindicatele şi alte instituţii la o parte (că e vai şi capul acestora), vreau să pun accent pe participare, pe atitudine, pe segmentul acţiunilor civice,  pe interesul faţă de problemele comuniţătii pe care nu le va rezolva nimeni decît noi, si pe urmărirea unor scopuri fără agregarea propriilor interese.

Pe lîngă importanţa statutului de voluntar care iţi aduce un plus de imagine în CV-ul personal, mai există un şir de satifacţii morale, căci e o senzatie inefabilă cînd vezi că e în puterea ta să participi la o activitate în folosul societaţii (amintiţi-vă de campania "Hai Moldova" din primavară). Apoi zi de zi capeţi experienţă de viaţă, te bucuri de atmosfera grupului în care ai aderat, aici adunîndu-se de obicei persoane diferite de la care ai mereu ce învaţa şi în acelaşi timp devii conştient de propria valoare avînd oportuniatea să te socializezi şi nu în ultimul rînd să te adaptezi la realitate.

altDar am impresia că pe la noi cînd vine vorba de mobilizare de bună voie toţi se ascund cu capul în nisip ca struţul invocîndde problemele personale, lipsa banilor şi a timpului. Întro asociaţie obstesca nu trebuie să ai scopuri materiale, aci macar să nu existe corupţie, uitaţi-vă la americani (cei din Corpul Păcii) cu cîtă dăruire de sine vin în Moldova şi işi dedică timpul lor pentru o lume mai bună.

Acum fac un îndemn dezirabil de a vizita diverse site-uri în care e monitorizată activitatea societăţii civile, demonstaţi-vă calitătile cele mai bune şi treceţi de la vorbe la fapte. Gîndiţi-vă că cei bogaţi pot contribui cu sume de bani în campani de caritate pentru a-si face reclamă, dar banii sînt destinaţi pentru consum şi educaţia cine o face dacă nu noi oamenii de rînd. Avem drepturi - să ni le apărăm, avem idealuri - să le promovăm....Şi nu uitaţi SOLIDARITATEA e un lucru mare pe acest pamînt!