Litigarea cauzelor de rele tratamente şi discriminare pe bază de gen în atenţia reprezentanţilor jus



“Litigarea cauzelor de rele tratamente şi discriminare pe bază de gen” a fost tema lecţiei publice desfăşurate la 2 noiembrie 2010, de către Asociaţia Promo-LEX în parteneriat cu Equal Rights Trust. Evenimentul a avut loc în cadrul Institutul Naţional al Justiţiei.

În cadrul lecţiei publice a fost prezentată ediţia a 4-a a Buletinului „The Equal Rights Review” tradus în limba română. „The Equal Rights Review” este o publicaţie semestrială editată de Equal Rights Trust care se axează pe promovarea egalităţii ca un drept fundamental al omului şi un principiu de bază al justiţiei sociale. „Rolul strategic al acestei publicaţii este de a promova legea privind nondiscriminarea. Colaborarea noastră cu Promo-LEX este foarte importantă şi ne permite traducerea buletinului în limba română, fapt ce va extinde numărul cititorilor şi va asigura un impact şi mai mare”, a menţionat D-na Elisabeth Clarke, jurist şi Expert în Drepturile Omului în cadrul Equal Rights Trust.

Principalele probleme abordate la acest eveniment s-au referit la acţiunile discriminatorii la adresa femeilor şi anume violenţa în familie şi violul. „Conform statisticilor victime ale violenţei în familie şi a celei sexuale sunt cu precădere femeile. Cu părere de rău, în Republica Moldova de protecţie, în cazurile de viol, se bucură în preponderenţă doar două categorii: femeile care au opus rezistenţă fizică activă atestată prin leziuni şi fetele cu vârsta de pînă la 13 ani”, a menţionat Doina Ioana Străisteanu, jurist şi Expert în Drepturile Omului. Discuţia s-a axat pe prevederile legislative şi aplicarea ineficientă ale acestora în prevenirea şi condamnarea acestor infracţiuni.

Prin legea nr.45 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie a fost instituită ordonanţa de protecţie, care are drept scop asigurarea unei protecţii de urgenţă a victimei, cum ar fi: obligarea agresorului de a părăsi domiciliul comun sau/şi interzicerea de a se apropia de victimă la o anumită distanţă. La capitolul executarea ordonanţelor de protecţie se atestă mari deficienţe, poliţiştii şi asistenţii sociali care sunt obligaţi prin lege să o facă, întârzie să-şi îndeplinească atribuţiile în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Printre motivele care stau la baza unui astfel de comportament se numără necunoaşterea atribuţiilor ce le revin în domeniu, cât şi perceperea acestui fenomen ca o acţiune lipsită de importanţă şi nicidecum ca o infracţiune.

O altă problemă în domeniul violenţei faţă de femei este şi modul în care are loc investigarea cazurilor de viol. Urmărirea penală pune accentul pe comportamentul victimei, şi nu al agresorului, lăsîndu-se impresia că ancheta se concentrează pe acumularea de probe pentru a demonstra că victima minte. „Îndrumarul metodic privind investigarea infracţiunilor privind viaţa sexuală”, elaborat la 15 august 2008, de către Departamentul urmărire penală a Procuraturii Generale, include un set de recomandări practice pentru procurori în procesul de urmărire penală a infracţiunilor cu caracter sexual. Conform acestuia urmărirea penală trebuie să fie axată pe demonstrarea rezistenţei FIZICE a victimei. Ba mai mult, îndrumarul dat s-ar părea că încurajează constrângerile forţate la actul sexual: ”Întrucît adolescentelor le este caracteristic un comportament timid,atunci cînd are loc un raport sexual benevol, partenerul este pus în faţa faptului de a aplica, în forme adecvate, anumite eforturi fizice. (...) o asemenea „violenţă” nu poate fi calificată drept constrângere fizică în contextul violului”, sau „dacă rezistenţa victimei a fost de circumstanţă (de formă), şi nu categorică (adică putea fi interpretată şi în sens de acceptare a raportului sexual), cele comise nu pot fi calificate ca viol”, spune acesta.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Consolidarea Protecţiei Juridice şi Sporirea Nivelului de Conştientizare cu privire la aplicarea relelor tratamente pe motiv de discriminare în Moldova, inclusiv în regiunea Transnistreană”, proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului (IEDDO) şi co-finanţat de PNUD Moldova în cadrul „Proiectului Comun al Agenţiilor ONU din Republica Moldova pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Omului”.

Varianta integrală a Buletinului ERR Nr 4 este disponibilă aici