#BeTheChange: Participarea tinerilor în procesele electorale: Obstacole și soluții



Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundația Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Realitatea TV, a organizat marți, 15 iunie 2021,  al doilea eveniment în format hibrid în cadrul inițiativei „Schimbarea începe cu tine!”#BeTheChange, dedicat participării tinerilor în procesele electorale. Acest eveniment a fost conceptualizat de tinerii din cadrul programelor #StagiuIPRE2021 și #YoungFellowsIPRE2021. 

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Mihaela Fedoseev, stagiar în cadrul programului buna guvernare și europenizare în cadrul IPRE, au vorbit despre participarea tinerilor în procese electorale, posibilele soluții și oportunități care ar putea fi realizate de autoritățile naționali și actorii politici pentru încurajarea tinerilor să fie mai activi în alegeri, dar și în  activitatea politică. De asemenea, participanții au discutat despre importanța organizațiilor de tineret și rolul sistemului de învățământ și ale altor programe în formarea viitorului cetățean responsabil.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Doina Bordeianu, Directoare Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral„Unul dintre obiectivele stipulate în codul educației este formarea unui cetățean cu abilitățile necesare pentru ca odată ajuns la maturitate acesta să se poată implica în toate procesele democratice. Totuși, în ce măsură curriculum național satisface sau nu acest deziderat inclus în codul educației urmează de văzut. Este indicat ca organizații terțe care nu neapărat fac parte din sistemul de învățământ să poată veni cu anumite programe care fie se pliază pe curriculum național, fie sunt extra-curriculare, dar care completează și contribuie la formarea unui cetățean așa cum credem noi că trebuie să fie într-o societate democratică. În urma comunicării pe care o avem cu tinerii am observat că există un interes mare pentru acest domeniu, iar foarte mulți nici nu cunosc că ar putea să se implice. Cultura democratică este una dintre cele 20 de competențe care potrivit Consiliului Europei face parte din setul necesar de competențe și care poate fi format pe parcursul întregii vieți. Școala este baza, familia contează nu mai puțin, și sunt importante, de asemenea, și inițiativele de educație formală și non-formală la care este supusă persoana de-a lungul întregii sale vieți. Toate astea împreună contribuie la crearea noastră în calitate de cetățeni și cetățene active ai acestei țări.”

Nadejda Sacovici, Director Superior Programul Partide Politice și Guvernare, Institutul Republican Internațional Moldova: „Este necesar ca vocea tinerilor să fie auzită de către cei care pot lua decizii într-o societate și acest lucru este posibil prin intermediul organizațiilor de tineret ale partidelor. Organizațiile de tineret oferă perspectiva tinerilor seniorilor. De aceea, rolul tinerilor este de a aduce problemele lor în vizorul celor care pot face schimbare și voi la rândul vostru puteți face schimbare. Identificați o problemă, construiți o comunitate în jurul vostru, promovați acea problemă și găsiți soluția în cadrul comunității. E posibil să realizați că problema voastră e problema multor alți cetățeni. Mergeți mai departe, la seniorii partidelor politice, aduceți acea problemă pe masa de discuții, construiți alianțe în cadrul Parlamentului pentru soluționarea acelor probleme. Rolul tinerilor este extrem de esențial în acest sens. Orice partid serios trebuie să aibă o organizație de tineret prin intermediul căreia să crească următoarea generație de politicieni, pentru că sistemul educațional nu ne învață cum să devenim politicieni sau cum să creăm acea relație cu comunitatea. Acest lucru se învață și se cultivă în timp. De aceea, implicarea tinerilor la cea mai de bază etapă este esențială.”

Mihai Rotaru, Coordonator Direcția Dezvoltare Organizațională, Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM):„Din sondajele efectuate de către CNTM, am observat că printre motivele tinerilor care aleg să nu iasă la vot sunt neîncrederea în elita politică și faptul că prioritățile tinerilor sunt în număr redus pe agenda electorală. Într-adevăr, avem instituții care au o activitate vizibilă în ceea ce ține de promovarea democrației, încurajarea tinerilor de a participa la alegeri, dar la nivel de sistem avem probleme foarte mari. În cadrul CNTM, alături de organizațiile membre, noi încercăm să motivăm tinerii să se implice în procesele decizionale. Atât timp cât tânărul va înțelege că se poate implica încă de pe băncile școlii, că are puterea de a decide, că este ascultat, va avea curajul să meargă și la alegerile de la nivel local, raional etc. Un alt lucru interesant pe care l-am observat în urma alegerilor parlamentare precedente este că majoritatea tinerilor în organizațiile de tineret ale partidelor sunt din zonele rurale, dar pe listele electorale 80% dintre tineri sunt din zone urbane, astfel structurile teritoriale sunt neglijate, iar tinerii din zona urbană ajung să își piardă din motivație.”

Valeriu Țurcanu, student la Universitatea Aix-Marseille, Franța: „Profesorul universitar Peter Druker spunea că „Cel mai bun mijloc de a prevede viitorul este de a-l crea”. În centrul acestui proces s-au aflat, se află și se vor afla tinerii, cei cărora le aparține viitorul. (…) Tinerii europeni doresc să găsească în programele electorale priorități și acțiuni care să-i vizeze sau să le vizeze interesele. Aceste programe electorale trebuie să fie comunicate pe scară largă și, în special, țintite spre publicul tânăr. Mai mult, tinerii europeni trebuie să beneficieze de o educație politică potrivită și aprofundată în vederea dezvoltării unei culturi politice a acestora. În același timp, autoritățile responsabile pentru desfășurarea alegerilor trebuie să soluționeze dificultățile din cadrul procesului electoral. Trebuie acum să încurajăm tinerii în procesele electorale pentru a putea construi împreună societatea de mâine”.

Emil Burinschi, student la Universitatea Central Europeană, Austria: Precum Moldova, Austria se confrunta la începutul anilor 2000 cu o rată redusă de participare la vot în rândul tinerilor. Dacă nu ar fi fost luate măsuri, generațiile în etate ar fi putut fi suprareprezentate la nivel politic – o problemă cu care se confruntă astăzi Moldova. Pentru a contracara acest trend negativ, în 2007, vârsta de vot în Austria a fost redusă de la 18 la 16 ani în cadrul unei reforme mai ample a legii electorale. Reducerea vârstei de vot în Austria a dus la stimularea interesului tinerilor votanți către procesele electorale, cu o rată de participare constantă mărită a votanților 16-17 ani față de categoria de vârstă 18-20. Tinerii au început să manifeste o satisfacție mărită față de modul de operare al proceselor democratice și a crescut și încrederea în acest proces. De asemenea, reforma vârstei de vot în Austria a fost însoțită de măsuri educaționale, cum ar fi campaniile de sensibilizare, inclusiv și în școală. Astfel, întru a crește rata participării și a tinerilor din Moldova în cadrul proceselor electorale, cred că una dintre soluții ar fi explorarea adoptării unei astfel de decizii.”

Cătălina Plinschi, studentă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, România„Într-adevăr școala pune bazele valorilor care sunt educate copiilor și adolescenților. Și curricula școlară ne oferă câteva discipline care în mod obligatoriu abordează subiectul alegerilor și contribuie la educarea electorală: „Lecturi pentru ghidare în carieră” care deși este o disciplină opțională poate să orienteze copiii care sunt interesați de politică, „Dezvoltarea personală”, „Educația pentru societate și Educația civică”, „Istoria” și „dirigenția” care nu trebuie scăpată cu vederea, deoarece dirigintele poate fi și el un personaj activ în educația electorală. În cadrul acestor discipline se poate preda educația electorală prin mai multe metode. Cele mai importante sunt jocurile de rol, dezbaterile sau simulările în cadrul cărora este foarte important să educăm și să le permitem copiilor să delege acel reprezentant care în opinia lor le poate reprezenta interesele. Totuși, există lipsa unei abordări sistemice a educației electorale. Aceste discipline ar trebuie să se suplinească una pe alta, nu să vină ca șase discipline distincte. De asemenea, este greșit să credem că dacă în clasele liceale vom învăța copiii despre educația electorală și democrație, ei sigur vor asimila aceste informații și vor fi cetățeni pregătiți pentru societate. Formarea noastră ca personalități începe din primii ani și chiar de la grădiniță.”

Regina Mogorean, studentă la Universitatea Babeș Bolyai, România: La fel ca alte state membre EU, România s-a confruntat cu o rata scăzută a participării tinerilor la vot, lucru care s-a schimbat miraculos odată cu Alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Comparativ cu parlamentarele din 2016, rata participării tinerilor la scrutinul european a crescut cu peste 50%. Acest lucru a fost motivat de mai multe procese naționale, focusate pe promovarea participării tinerilor la alegeri, printre care contactarea și recurgerea la ajutorul ONG-urilor de tineret și alianțelor naționale de tineri și studenți. Aceste ONG-uri au coordonat o campanie de promovare a participării la vot în rândul tinerilor prin concursuri, campanii de informare și sensibilizare, campanii online și mass media, precum și evenimente formale în diferite configurații. Societatea civilă din România, și mai ales componenta de tineri a acesteia a fost puternic implicată în eforturile de promovare a votului printre tineri, iar cel mai important aspect este faptul că organizațiile s-au motivat reciproc, inclusiv prin intermediul competiției pentru voluntari, beneficiari și grupuri țintă, au colaborat și au făcut schimb de bune practici în eforturile de promovare a participării tinerilor la alegeri.”

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe www.privesc.eu aici și pe www.rlive.md aici.

Evenimentul este organizat de către stagiari și tinerii cercetători participanți în cadrul programelor #StagiuIPRE2021 și #YoungFellowsIPRE2021 în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.