Din nou despre avocati. Este avocatura o institutie a societatii civile?



Moto: Activitatea avocatului este una de diligenţă şi nu de rezultat şi angajamentele asumate prin contract nu pot fi apreciate ca obligaţiuni de a rezolva litigiul în favoarea clientului, ţinînd cont că actul justiţiei se înfăptuieşte de mai mulţi subiecţi.

Cabinetul de Miniştri a aprobat la 24 decembrie 2009, proiectul Legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte normative care se referă la reformarea instituţiei avocaturii, elaborat de Ministerul Justiţiei.

Inainte de a face o analiza a modificarilor, vreau sa atrag atentia ca este a treia tentativa majora de a schimba legea avocaturii. Prima a fost legea din 1999, unele prevederi ale careia au fost atacate la CC care a decis ca mai multe prevederi sunt anticonstitutionale. Apoi s-a decis sa se adopte o  lege noua si in 2002 Parlamentul a adoptat alta lege privind avocatura, la care s-a intervenit cu o serie de modificari intre timp.

Din nota informativa a MJ retinem; chiar şi după implementarea unor recomandări ale experţilor Consiliului Europei din anii 2002, 2005, 2008 şi 2009, legislaţia necesită perfecţionare. În scopul elaborării propunerilor de reformare a instituţiei avocaturii, Ministrul justiţiei a creat, prin Ordinul nr. 376 din 6 octombrie 2009 un grup de lucru din reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Baroului Avocaţilor din Moldova, Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, Biroului asociat de avocaţi „Avocaţii publici” şi Programului Drept al Fundaţiei Soros-Moldova.

Astfel MJ vine cu un  proiect care schimba multe prevederi, unele in bine, altele mai putin si fiind si eu avocat ma voi expune privind proiectul de lege care in curind va intra in Parlament. Speranta mea este ca deputatii din Parlament vor analiza cu atentie proiectul , astfel ca prevederile care sunt indiscutabile sa treaca iar cele care sunt nereusite sa fie redactate sau eliminate. Anunt prin acest text ca ma voi implica prin intermediul deputatilor cunoscuti si sunt la dispozitia deputatilor care vor considera util sa se implice in redactarea proiectului de lege. mobil-069124477

1. Proiectul MJ vine cu o redactie noua a art.1.

Din punctual meu de vedere actuala dispozitie a art.1 a legii este mai reusita, decit cea propusa, caci declara ca “Avocatura este o instituţie de drept independentă a societăţii civile, menită să asigure, pe bază profesională, acordarea de asistenţă juridică calificată persoanelor fizice şi juridice, în scopul apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, precum şi al asigurării accesului la înfăptuirea justiţiei”. Mi-aduc aminte ca in 2002 am participat la lucrarile comisiei parlamentare timp de aproape 5 luni pina a fost adoptat proiectul si am luptat atunci ca anume sintagma “Avocatura este o instituţie de drept independentă a societăţii civile” sa fie cuprinsa in lege.

2. Pentru redactia propusa de MJ a art.7 “Jos palaria”, este una foarte reusita salutata de majoritatea avocatilor.

Astfel 1. Articolul 7 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Acordarea asistenţei juridice calificată prevăzută la alin. (1) lit.c) şi lit.e) de către o persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de avocat se pedepseşte, dacă legea nu prevede altfel.”- excelent.

se completează cu alineatele (3) şi (4) cu următorul cuprins:

„(3) În procedura de acordare a asistenţei juridice, avocatul poate adeveri copii şi extrase din acte şi certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenţei juridice. Avocatul nu poate efectua aceste acţiuni pentru sine, pentru membrii familiei, rude sau afini – excelent.

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(3) se certifică prin semnătura şi ştampila avocatului, cu indicarea datei şi menţiunii corespunderii originalului.”- excelent. Apropo aceleasi drepturi de a adeveri copii se contineau si in legea votata in 2002, insa apoi au fost retrase si aici trebuie salutata initiativa de a imputernici avocatii cu dreptul de a adeveri copii si extrase pentru cauza in care sunt implicati.

3. Este binevenita si modificarea alineatului 3, art.8

Articolul 8: „(3) Persoanele care pîna la data primirii in profesia de avocat au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror timp de cel puţin 10 ani, precum şi cele care deţin titlul de doctor în drept sînt scutite de examenul de admitere la stagiu şi de efectuarea stagiului  profesional.”;

In prezent persoanele care au stagiu de 10 ani in functia de judecator sau procuror primesc licenta fara a sustine examenul de calificare, ceia ce nu este corect. S-a ajuns in situatia in care majoritatea celor care au 10 ani stagiu in procuratura se elibereaza si depun cereri pentru a deveni avocati. In primul rind majoritatea fostilor procurori recunosc ca sunt aproape de zero in ce priveste cunostintele in Dreptul Civil. Apoi scade si nivelul de cadre al procuraturii in care ramin putini procurori cu experienta in penal, iar pentru unii procurori avocatura devine un refugiu dupa o cariera ratata.

4. „Articolul 14. Avocatul stagiar.

Acest articol a provocat multe critici la Clubul Avocatilor organizat de AIMoldova.  Este criticabila introducerea examenului de admitere la stagiu, care astazi nu exista. Majoritatea avocatilor au opinat ca procedura actuala de sustinere a unei convorbiri este suficienta, deoarece candidatul vine deja licentiat in drept, dupa examenele sufocante de licenta din facultate, iar abia un urma petrecerii stagiului se vede daca el merita sa fie avocat.

-         Urmatoarele prevederi: Avocatului stagiar i se permite să acorde, contra plată, asistenţă juridică clientului în cadrul judecătoriilor, curţilor de apel şi autorităţilor publice; să acorde asistenţă juridică clientului în baza contractului de asistenţă juridică încheiat în modul prevăzut la art.52 alin.(1) şi validat de avocatul îndrumător; – contravin chiar legii avocaturii, art.1 si restul in care se spune ca doar avocatul licentiat poate acorda asistenta juridica clientilor. Majoritatea avocatilor au opinat ca stagiul in avocatura trebuie sa ramina flexibil de la un an la doi ani, daca vorbim de liberalizare iar avocatii stagiari sa poata acorda doar consultatii juridice si informatii juridice. Se stie ca la examenul de calificare din 100% pretendenti avocati stagiari, sustin in jur de 50%. Ce vom face cu drepturile clientilor care au incheiat contracte cu avocatii stagiari si care nu au reusit sa sustina examenul de calificare? Cine le garanteaza returnarea banilor si continuitatea serviciilor de avocat?

5. Art.22! Din pacate MJ nu a atras atentia la prevederile abuzive ale unor alineate a art.22 din Legea actuala, care prevad motive  minore si subiective de retragere a licentei avocatului. Unele dintre ele incalca principiile libertatii şi independenţei în activitatea de avocat. avocatura nu este o institutie militarizata si nici nu trebuie sa fie. Avocatul trebuie sa aiba posibilitatea de a se lupta pentru interesele clientului, de a intra in dezbateri cu ceilalti actori a actului de justitie, judecatorii, procurorii, politistii etc.  fara afi stingheriti de lege sau autoritati.
Majoritatea avocatilor au atras atentia ca litera d) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului,  duce la abuzuri impotriva avocatilor atit din partea clientilor, cit si din partea judecatorilor, procurorilor etc. Se atesta tot mai multe cazuri de depunere abuziva de plingeri impotriva avocatilor de cate judecatori si procurori ca metoda de intimidare si de slabire a principialitatii avocatilor. Acest alineat trebuie exclus din acest articol si incadrat la articolul care prevede sanctiuni disciplinare.De asemenea alineatele g-h care au fost introduse in lege in baza unei campanii mediatizate a fostei guvernari in 2008 care urmarea dividente politice,  pun la incercare principiul independentei dar si a stabilitatii profesiei de avocat. Nu este normal ca un avocat sa fie dat afara din meserie pe motive minore, care in mod normal se constituie in abateri disciplinare.

g) încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică;
h) neindicării, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sau indicării unor sume diminuate.    [Art.22 lit.g-h) introduse prin LP7-XVI din 14.02.08, MO55-56/18.03.08 art.180]

Aceste incalcari in primul rind trebuie demonstrate si pot conduce eventual la pierderea licentei in cazul repetarii de catre avocat a acestor incalcari si in nici un caz incalcarii de o singura data.

Articolul 22. Retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat

(1) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul:

a) neexercitării repetate, în decursul unui an, a atribuţiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat sancţiuni disciplinare;

b) încălcării sistematice de către avocat a condiţiilor de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;
[Art.22 al.(1), lit.b) în redacţia LP89-XVI din 24.04.08, MO99-101/06.06.08 art.366, în vigoare 01.07.08]
b1) refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
[Art.22 al.(1), lit.b1) introdusă prin LP306-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.77]

c) depistării circumstanţelor care adeveresc acţiunile nelegitime ale avocatului la obţinerea licenţei;

d) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului;

e) rămînerii definitive a sentinţei instanţei judecătoreşti de condamnare a avocatului;

f) pierderii, de către avocat, a cetăţeniei Republicii Moldova după obţinerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat.
g) încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică;
h) neindicării, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sau indicării unor sume diminuate.
[Art.22 lit.g-h) introduse prin LP7-XVI din 14.02.08, MO55-56/18.03.08 art.180]

(2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de către Ministerul Justiţiei în temeiul hotărîrii Comisiei pentru etică şi disciplină. Pentru cazul prevăzut la alin.(1) lit.b1), licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de Ministerul Justiţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi după consultarea opiniei Comisiei pentru etică şi disciplină.
[Art.22 al.(2) modificat prin LP306-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.77]

[Art.22 al.(2) modificat prin LP215-XVI din 13.07.06, MO126-130/11.08.06 art.611]

(3) Hotărîrea privind retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat poate fi atacată în instanţa de judecată.

6. Articolul 26. Formele de organizare

(1) Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:

a) cabinetul avocatului;

b) biroul asociat de avocaţi.

-Majoritatea avocatilor care detin birouri individuale nu sustin schimbarea denumirii din birou in cabinete, caci aceasta masura le va aduce cheltueli si piedere de timp.

-Insa mai este o chestiune principiala. De ce nu este prevazuta si a treia forma de asociere – aceia de asociere a cabinetelor? Sau poate ca asocierea cabinetelor ar trebui sa inlocuiasca birourile asociate?
In acest sens dau exemplu legea privind organizarea profesiei de avocat din Romania, art.51, (3) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei, drepturile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate pastrandu-si caracterul personal si neputand fi cedate.
De exemplu trei avocati cu licenta, isi inregistreaza fiecare cabinet de avocat, apoi decid sa se asocieze sub indrumarea unui avocat cu experienta sub denumirea de exemplu de „Ciobanu si asociatii”, pastrind insa fiecare contul sau, codul fiscal etc.?
In prezent sub activitatea in cadrul unui birou asociat de avocati se unesc mai multi avocati sub un singur cod fiscal, cont bancar, stampila, ceia ce contravine legii avocaturii care spune ca raspunderea este individuala a avocatului iar contractul este incheiat intre avocat si client, pe cind in birourile asociate contractul se incheie intre client si biroul asociat. Sunt cazuri cind fiscul sau clientii dau in judecata biroul asociat, blocheaza contul comun, din vina unui avocat asociat ceia ce incalca drepturile  avocatilor de buna credinta. Este o chestiune care trebuie discutata si gasita formula cea mai corecta si din punct de vedere a legislatiei fiscale si a celei privind protectia consumatorilor.

7. Organele de autoadministare a avocatilor

Prin Articolul 32 a legii se propune constituirea – Uniunea Avocaţilor(UA) din Republica Moldova,  din care fac parte toţi avocaţii barourilor din ţară, care vor fi cinci pe linga Curtile de Apel Chisinau, Balti, Cahul, Comrat, Thighina. Constat ca ne-am intors inapoi la forma de organizare din legea din 1999, cu corectia ca atunci UA era compusa din subdiviziuni pe judete iar acum pe Curti de Apel, care este totusi un progres. Misiunea NORLAM a venit cu o propunere buna ca Baroul sa fie unul cum este acum, cum este si in Norvegia, tinind cont de dimensiunile tarii , Norvegia si Moldova fiind aproximativ egale ca populatie si sa fie instituite subdiviziuni ale Baroului pe linga Curtile de Apel. Consider ca deputatii in Parlament trebuie sa ia in calcul si aceasta varianta.

8. Articolul 371Comisia de licenţiere a profesiei de avocat

Proiectul MJ prevede ca Comisia de licentiere va fi compusa din 11 membri, 8 avocati si trei profesori. Concursul pentru alegerea membrilor Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat se organizează de o comisie specială, numită în acest sens de Consiliul Uniunii Avocaţilor. Aici ar putea sa fie abuzuri, mi se pare mai reusita formula prin care se propune sa fie alesi Membrii Comisiei de etica si disciplina: Comisia pentru etică şi disciplină este compusă din 11 avocaţi, dintre care şase sunt aleşi de Congres, iar cinci sînt delegaţi de Barouri. La fel si Comisia de licentiere ar putea fi compusa din 11 membri dintre care 5 delegati de Barouri ca sa fie reprezentate interesele tuturor barourilor, iar restul 6 de Congres, dintre care si profesorii care sa fie doar 2 si sa fie si avocati. Slava Domnului avem multi profesori care sunt si avocati si avem de unde alege.

9.Art.46, Obligatiile avocatului

Articolul 521. Asigurarea de răspundere civilă

(1) Pentru a asigura repararea prejudiciului material cauzat în procesul exercitării profesiei, avocatul este obligat să încheie, în condiţiile legii, contract de asigurare de răspundere civilă.

(2) Suma minimă asigurată pentru un an de activitate se stabileşte de Consiliul Uniunii Avocaţilor.”.

Pe linga multe altele, avocatul este obligat să prezinte Consiliului Uniunii Avocaţilor, în termen de cel mult 5 zile de la scadenţă, dovada încheierii contractului de asigurare de răspundere civilă, după caz a achitării amenzii.

Acest articol iarasi trezeste protestul mai multor avocati.
In nota informativa prezentata de Ministerul Justitiei se argumenteaza in felul urmator- „Ţinînd cont de cele menţionate, se recomandă stabilirea expresă a responsabilităţii avocaţilor pentru asistenţă juridică vădit necalitativă. În acest context, se propune completarea Legii cu privire la avocatură cu un nou articol 521, pentru a institui o obligaţie legală a avocatului de a încheia un contract de asigurare de răspundere civilă. Avocatul va fi asigurat pentru repararea prejudiciului material cauzat în procesul exercitării profesiei. Pentru a evita detaliile şi imixtiunea în organizarea profesiei de avocat, se lasă la latitudinea organului profesional al avocaţilor (Consiliul Uniunii Avocaţilor) de a determina suma minimă asigurată pentru un an de activitate. Urmează a se preciza că încheierea contractului de asigurare de răspundere civilă va constitui o condiţie pentru exercitarea profesiei de avocat şi un temei de suspendare a activităţii acestuia. Pentru atingerea obiectivului enunţat a fost necesară, de asemenea, operarea modificărilor la art. 11 şi 12 din Legea cu privire la avocatură.”

- Consider ca Uniunea Avocatilor ar trebui din contul defalcarilor avocatilor sa instituie un fond de asigurare a activitatii avocatilor asa cum este in Romania si alte tari. In conditiile RM asa cum mi-au explicat unii experti de la firmele de asigurari o asigurare de una suta mii lei anuala ar costa in jur de 300-500 Euro un avocat, ceia ce este foarte scump pentru majoritatea avocatilor din Moldova. Un alt pericol ar fi faptul ca fiecare client care va pierde dosarul va fi tentat sa actioneze avocatul in instanta pentru a recupera prejudiciul stiind ca acesta este asigurat.

Cum ramine atunci cu principilul ca „activitatea avocatului este una de diligenţă şi nu de rezultat şi angajamentele asumate prin contract nu pot fi apreciate ca obligaţiuni de a rezolva litigiul în favoarea clientului, ţinînd cont că actul justiţiei se înfăptuieşte de mai mulţi subiecţi”?

 

http://romanmihaes.wordpress.com