"Moldova. La răscruce"



"Moldova. La răscruce”, studiul lansat de Fundația Soros România, cu sprijinul Fundației Soros-Moldova, în 23 octombrie 2009 la Chișinău, analizează situația politică și a peisajului mass-media, oferind o perspectivă coerentă și detaliată, dinspre România, a stării democrației în Republica Moldova la mijlocul anului 2009, înainte de repetarea alegerilor.

Studiul, realizat în urma unui program de documentare în Republica Moldova, descrie fenomenul deteriorării vieții publice, în contextul mai larg al relațiilor Moldovei cu Uniunea Europeană și cu România.

Mass-media la comandă politică. În perspectiva jurnaliștilor români și experților internaționali citați în studiu, nu există o libertate reală a presei moldovenești, mass-media fiind utilizată ca instrument de influență politică și nu ca mijloc de informare corectă a publicului.

Presa din Moldova este deconectată de public și se manifestă de cele mai multe ori împotriva interesului public. Acest fapt se datorează, în bună măsură, suprapunerii faliei lingvistice peste cea politică – limitările lingvistice (presă exlusiv în limba română sau în limba rusă) determinând o segmentare a categoriilor de public. În privința conținutului editorial, partizanatul politic generează dezechilibru, prin accentuări adesea virulente asupra discursului politic sau printr-o implicare a statului în conținutul materialelor. Principiile etice și deontologice sunt încălcate, astfel, sub presiune politică.

În pofida puternicii încărcături politice, în peisajul mediatic din Repubica Moldova se conturează și semnale pozitive, precum dezvoltarea „liberalizată” a presei în mediile online –cazul Unimedia sau "despre cum ar putea să arate viitorul"”, spre exemplu.

Pluralism politic sub asaltul Partidului Comuniștilor (PCRM). Omniprezența controlului politic în justiție, mass-media sau economie și reprimarea formelor de opoziție la partidul-stat PCRM au determinat, în bună măsură, regresul democratic al unui stat în care majoritatea cetățenilor aspiră să devină parte a familiei europene. În urma violențelor din aprilie 2009, Moldova reapare pe agenda Uniunii Europene, însă, în viziunea lui Ștefan Cândea, unul din autorii studiului, încălcarea normelor democratice și regimul comunist au fost „tratate prea blând de către Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii”.

Societatea civilă și mediul de afaceri, umbrite de „Partidul Comunist SA” Comanda politică este resimțită nu doar de mass-media, ci și de către sectorul non-guvernamental sau de cel privat. Formele de manifestare se regăsesc în încălcările legislației privind libertatea de întrunire, arestările abuzive sau colectarea de informații de către serviciile secrete, prin tortură, maltratare, precum și în nerespectarea drepturilor sociale și economice ale majorității populației.

Autorii studiului prezintă câteva din „armele statului”, utilizate în acapararea afacerilor private: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției sau Procuratura Generală care instrumentează dosare penale doar pentru șantaj, naționalizarea sau anularea privatizărilor, situațiile de monopol generate prin ordonanțe ale guvernului, în favoarea familiei fostului președinte, Vladimir Voronin, și altele.

„Moldova. La răscruce” se constituie într-un reper inițial pentru măsurarea calității tranformărilor ulterioare din Republica Moldova.

Studiul a fost realizat în cadrul programului „Bridging Moldova” al Fundației Soros România și îi are drept autori pe Ioana Avădani, Director Executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Ștefan Cândea, Director Adjunct al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație, Marian Chiriac, Director Executiv al Balkan Investigative Reporting Network, România, Cristian Ghinea, Director al Centrului Român de Politici Europene și Sergiu Panainte, Coordonator de programe la Fundația Soros România.

Volumul „Moldova. La răscruce” a fost lansat în cadrul unui eveniment la care au participat personalități ale societății civile din Republica Moldova și România, reprezentanți ai ambasadelor, ai autorităților centrale din Republica Moldova, organizațiilor nonguvernamentale, partidelor politice și mass-media.

Pentru informații despre programul „Bridging Moldova”, vă invităm să luați legătura cu Sergiu Panainte, Coordonator Programe, Fundația Soros România, la adresa spanainte[at]soros[dot]ro.

Pentru informații suplimentare, vă invităm să o contactați pe Laura Husti-Răduleț, Manager de Comunicare, Fundația Soros România, +40 733 108 048, lhusti-radulet[at]soros[dot]ro.

Articol adaugat de: Natalia Camburian