Democratizarea si consolidarea statului de drept vor reduce riscurile de intoleranta si extermism

Miercuri, 18 Februarie 2009

În R. Moldova manifestarile de extremism si intoleranta sunt provocate in majoritate de cultura politica joasa a unor cetateni, de prejudecati si stereotipuri, a apreciat analistul Igor Botan, unul din autorii studiului "Reactia institutionala eficienta la combaterea intolerantei si extremismului in regiunea Marii Negre", citat de Info - Prim Neo.

Studiul a fost elaborat de expertii Institutului de Politici Publice din Bucuresti, Institutului pentru Democratie Pylup Orlyc(Ucraina) si Institutului de Pollitici Publice din Chisinau cu sustinerea Fundatiei Soros. Botan a spus ca aceste practici negative sunt promovate si de unele miscari politice, in special, in campania electorala, ele utilizeaza diferite procedee de exploatare a prejudecatilor si stereotipurilor in incercarile de a-si consolida pozitiile si interesele.

În lucrare sunt prezentate mai multe studii de caz privind manifestarile de intoleranta s i extremism. Acestea sunt determinate de factorul etnic, religios, de gen si alti factori.

Studiul mentioneaza ca in Moldova a fost constituit Centrul pentru Drepturile Omului, institutie nationala independenta, menirea careia consta in asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, precum si promovarea elementelor principale nejudiciare pentru apararea lor (prin adoptarea Legii cu privire la avocatul paarlamentar). Din 2001, functioneaza Legea cu privire la drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor. Prin Codul audiovizualului si alte documente este interzisa difuzarea de programe, care contin orice incitare la ura pe considerente de rasa, religie nationalitate, sex. Se consolideaza organizatiile societatii civile. Din cele 7000 ONG care activeaza in Moldova, 10% declara ca au printre prioritati asigurarea drepturilor omului.

Totuti sunt inca multe de facut, Igor Botan a adus exemple cu devastarea unor monumente istorice, a unor morminte din cimitire, de exemplu, din cel evreiesc, cazurilede intoleranta (verbala ) fata de romi si alte minoritati nationale, comportamentele nerespectuoase, intalnite, in special, in relatiile interumane, la nivel de comunicare, in viata de fiecare zi.

Botan considera ca democratizarea societatii si afirmarea statului de drept, abordarea acestor probleme in baza valorilor europene va reduce treptat riscul manifestarilor de intoleranta si extremism.

Natalia Belitser, expert al Institutului pentru Democratie din Ucraina, a spus ca, spre regret, in statele postsovietice autoritatile au pastrat tendinta din timpurile nu prea indepartate de a prezenta lucrurile la acest compartiment in culori roze. Acest fapt se reflecta si asupra societatii in ansamblu, care nu doreste sa observe manifestarile respective, cu atat mai mult, sa le discute chiar si la nivel de experti.

Adrian Moraru de la Institutul de Politici Publice din Bucuresti a spus ca in ultimii ani Romania a avansat mult la acest compartiment si ca asemenea cazuri de extremism, precum au fost cele inregistrate acum caiva ani, cand s-a dat foc intr-o localitate la circa 10 case de romi, nu se mai intalnesc. A devenit mai atent discursul politic pe aceste teme, inclusiv ziarele, revistele si audiovizuialul condamna manifestarile de extremism si intoleranta, indiferent daca acestea vin de la cetateni de rand sau de la conducatorii de rang inalt (cazul cu presedintele Traian Basescu si ziarista roma). Un accent mai mare urmeaza sa fie pus pe educarea oamenilor, incompatibilitatea unor asemenea manifestari cu un mod de trai civilizat urmand sa fie constientizata de fiecare cetatean.