Declaratia organizatiilor mass-media privind refuzul de a prelungi de drept licenta Pro TV Chisinau

Organizatiile neguvernamentale de media isi exprima ingrijorarea in legatura cu anuntul Consiliului Coordonator al Audiovizualului potrivit caruia CCA nu va prelungi licenta Pro TV Chisinau, aceasta urmand a fi scoasa la concurs.

Initial, in scrisoarea de raspuns la solicitarea Pro TV, CCA a enuntat ca demersul postului de televiziune nu intruneste conditiile prevazute de art.24 al Codului Audiovizualului, deoarece pe parcursul de valabilitate a licentei Pro TV nu ar fi respectat toate prevederile legislatiei audiovizuale si conditiile licentei de emisie. Însa cele patru cazuri calificate drept derogari de la prevederile legislatiei in vigoare, adunate pe parcursul a 5 ani, sunt singulare si irelevante.

Ulterior, presedintele CCA, Gheorghe Gorincioi, a afirmat, in cadrul conferintei de presa din 12 decembrie 2008, ca autoritatea de reglementare nu va prelungi licenta Pro TV deoarece, potrivit prevederilor art. 26 al Regulamentului cu privire la procedura si conditiile de eliberare a licentelor de emisie si a autorizatiilor de retransmisie, adoptat prin hotarare de Parlament, se prelungesc doar licentele de emisie „obtinute in temeiul Codului Audiovizualului”. În mod evident, CCA recurge astfel la un tertip formal, deoarece conform legii, art. 24 din Codul Audiovizualului (1), “licenta de emisie se prelungeste de drept radiodifuzorului, la solicitare, daca acesta a activat in conformitate cu prevederile prezentului cod si a respectat, pe parcursul termenului de validitate a licentei de emisie, conditiile prevazute in ea”.

Dreptul radiodifuzorilor de prelungire de drept a licentei de emisie, consfintit de Codul audiovizualului, a fost anulat de Hotararea Parlamentului nr. 433-XVI din 28.12.2006. Pe de o parte, faptul ca o hotarare a Parlamentului modifica o prevedere a unei legi organice – Codul audiovizualului, adoptata cu votul majoritatii deputatilor alesi, este in contradictie cu Constitutia R. Moldova, iar pe de alta parte, incalca normele europene prin aplicarea discriminatorie a legii fata de radiodifuzorii locali.

Consideram ca, daca s-ar fi ghidat de spiritul legii, daca ar fi tinut cont de interesul publicului si drepturile radiodifuzorului, CCA ar fi dat curs solicitarii legitime a radiodifuzorului de prelungire a licentei in afara concursului.

Suntem indreptatiti sa credem ca actiunile CCA se inscriu intr-o tendinta tot mai pronuntata a autoritatilor din Republica Moldova de a intimida presa independenta si de a monopoliza principalele surse se informare in masa, lipsindu-i pe cetateni de surse alternative de informare in preajma campaniei electorale. Amintim cu acest prilej ca, in cateva randuri, reprezentanti ai PPCD in Parlament, au formulat acuzatii nefondate, fara precedent, la adresa Pro TV, afirmand ca activitatea acestui post “se incadreaza in multiplele scenarii de subminare a intereselor nationale ale Republicii Moldova, puse la cale de neprietenii tarii din afara”, iar pe data de 29 noiembrie, vicepresedintele Parlamentului Republicii Moldova, presedintele PPCD, Iurie Rosca, a amenintat in mod direct PRO TV ca va fi inchis.

Îngrijorarea noastra se intemeiaza si pe faptul ca, in lipsa unor criterii clare si transparente de apreciere a serviciilor de programe si de departajare a solicitantilor in baza carora sa se atribuie frecventele radio si canalele TV, in urma concursurilor desfasurate de CCA, din peisajul mediatic au disparut radiodifuzori afirmati in timp si cu priza la public, precum Radio 103,5FM din Balti sau TVR1; au fost luate decizii arbitrare si inexplicabile publicului larg, ca sa citam doar bilantul ultimului concurs, cand nu au fost acordate frecvente unor posturi de radio si TV deja afirmate pe piata mediatica printre care Vocea Basarabiei, Pro FM, Radio Noroc, Radio 21, Pro TV Chisinau, Muzica TV, in conditiile in care alte posturi absolut necunoscute, precum Radio 10 si VDT, au obtinut 5 frecvente din 8 solicitate, respectiv 8 canale din 11 solicitate. Totodata anumite institutii audiovizuale (bunaoara, radio Antena C si postul de televiziune NIT), a caror activitate a generat obiectii ale CCA in perioada de pana la concurs, au obtinut, totusi, ceea ce au solicitat: Antena C – 6 frecvente din 7, iar NIT – 12 din 12.

Organizatiile neguvernamentale de media sunt in drept sa-si exprime rezerve fata de gradul de independenta al CCA, odata ce acesta ia parte la niste actiuni concertate, initiate in afara institutiei autoritatii de reglementare a domeniului audiovizualului. Presiunile politice exercitate asupra unui radiodifuzor urmau, in opinia semnatarilor, sa motiveze CCA sa examineze cazul in sedinta publica si de o maniera in care, conform Codului Audiovizualului, ar fi fost asigurat si protejat atat interesul publicului, cat si drepturile si libertatile radiodifuzorului. Or, tocmai aceste principii au stat la temelia noului cadru juridic ce urma sa accelereze procesele de constituire in R. Moldova a unui audiovizual bazat pe valori democratice si standarde europene.

Desi s-a angajat sa edifice o societate constituita pe valori democratice, R. Moldova, traditional, are restante la capitolul libertatii mass-media, inclusiv pe segmentul audiovizualului. Un test incontestabil al transformarilor democratice il constituie atitudinea guvernarii fata de mass-media, in special in campaniile electorale. În acest context se cere facuta o paralela: in anul 2004, in ajunul alegerilor parlamentare (in luna decembrie), un post de televiziune (NIT), considerat in societate proguvernamental, a obtinut licente pentru mai multe frecvente, iar in 2008, in ajunul alegerilor parlamentare, un post de televiziune (Pro TV Chisinau), considerat in societate independent si profesionist, risca sa-si piarda licenta pentru frecventele utilizate. Sunt doar doua exemple care denota modul in care autoritatile percep rolul mass-media in societate si, in special, in perioada campaniilor electorale. De aceea, preconizatul concurs pentru frecventele Pro TV trezeste ingrijorari fondate ale societatii, iar CCA va trebui sa sustina un examen de integritate a unei autoritati independente si in serviciul publicului.

În situatia creata indemnam autoritatile statului R. Moldova sa-si onoreze angajamentul intern si extern de adeziune la valorile europene, inclusiv prin protejarea si asigurarea pluralismului si diversitatii pe segmentul audiovizualului. Atentionam CCA asupra responsabilitatii ce-i revine in procesul dezvoltarii audiovizualului autohton prin sprijinirea radiodifuzorilor in conditiile legii si prin promovarea interesului public. Facem apel catre toate institutiile sociale din tara sa contribuie la sustinerea demersului Pro TV de a-si exercita si in continuare misiunea publica ce-i revine unui radiodifuzor si sa supravegheze modul in care CCA va asigura prelungirea activitatii acestui post de televiziune. Ne adresam ambasadelor, reprezentantelor organismelor internationale acreditate la Chisinau, organizatiilor europene si internationale interesate de procesul democratizarii societatii moldovenesti sa ia atitudine si sa sensibilizeze autoritatile moldovenesti asupra gravitatii consecintelor pentru societate a eventualei disparitii a unui post de televiziune afirmat, vizionat si apreciat de public.

Asociatia Presei Electronice
Centrul Acces-info
Centrul Independent de Jurnalism
Centrul Tinarului Jurnalist din Moldova
Centrul de Investigatii Jurnalistice
Comitetul pentru Libertatea Presei
Asociatia Presei Independente
Uniunea Jurnalistilor din Moldova

Nota: La momentul publicarii lista semnatarilor ramane deschisa pentru toti acei care sunt gata sa adere la mesajul Declaratiei.

15 decembrie 2008