IDIS think-tank: De ce cresterea economica nu presupune neaparat reducerea nivelului de saracie?

Cresterea economica din ultimii ani nu a dus si la reducerea saraciei. Asta fiindca persista impedimente legale si regulatorii, care afecteaza nivelul de bunastare a populatiei. Prevederile rigide privind formalizarea relatiilor de munca, initierea unei activitati aducatoare de profit descurajeaza persoanele social-vulnerabile. Sistemul de asigurare sociala este fragmentat si ineficient directionat spre cei saraci. Inexistenta unui program de acordare a locuintelor sociale si conditiile dezavantajoase de acordare a creditelor preferentiale fac dificila imbunatatirea conditiilor de trai. Acestea sunt concluziile preliminare ale unei cercetari efectuate in Republica Moldova de IDIS „Viitorul”, prezentate la 21 noiembrie 2008, in cadrul unei mese rotunde.

Autorii cercetarii – expertii Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale „Viitorul” Diana Cheianu-Andrei si Nicolae Sadovei – au analizat trei tipuri de obstacole regulatorii cu care se confrunta persoanele sarace: la initierea unei activitati aducatoare de profit, inclusiv prin intermediul angajarii, la imbunatatirea conditiilor de trai si  in ceea ce priveste protectia sociala.

Referitor la obstacolele intalnite de persoanele sarace la angajare, expertii IDIS recomanda liberalizarea cadrului legal privind formalizarea locurilor de munca. Un alt impediment il constituie sistemul de taxe, care prevede retineri din salariu si in cazul persoanelor sarace. „Cadrul rigid ii determina pe unii angajatori sa se autoprotejeze. Astfel, se explica partial munca la negru si salariile neoficiale in plic.”, constata Nicolae Sadovei. Sadovei mentioneaza si costurile mari de initiere a unei afaceri, precum si absenta capitalului primar si sistemului imperfect de creditare.

Acelasi sistem imperfect de creditare nu incurajeaza o persoana saraca sa se adreseze la o institutie bancara. Expertii IDIS recomanda implicarea statului in calitate de garant pentru acordarea creditelor preferentiale.  „O alta problema este cea a locuintelor sociale. Acest termen este practic unul pur formal. Nici macar la nivel incipient, nu exista un program de acordare a locuintelor sociale.”, a accentuat expertul IDIS Nicolae Sadovei.

Diana Cheianu-Andrei constata ca accesul la serviciile Programului Unic de Asigurari Medicale este inegal. Astfel, cei mai saraci cheltuiesc pentru sanatate de opt ori mai putin decat alti semeni de-ai lor. „Cei mai saraci, in special cei neangajati si care muncesc la negru, nu capata o polita medicala prin intermediul angajatorilor. Cei saraci ar trebui inclusi in randurile persoanelor asigurate medical de Guvern.”, este de parere expertul IDIS. De asemenea, Cheianu-Andrei semnaleaza lipsa de incredere a populatiei in faptul ca pensia le va garanta un minim de trai. Totodata, sistemul fragmentat de prestatii sociale nu permite protejarea  categoriilor social-vulnerabile.

„Termenul de persoana saraca, atat de des utilizat in retorica oficiala, nu este clar definit de lege. Iata un punct de pornire. Statul este obligat sa asigure cetatenilor sai un trai decent.”, sustine coordonatorul de program al IDIS „Viitorul” Olesea Cruc. Printre altele, expertii neguvernamentali recomanda stabilirea prin lege a  unor garantii sociale pentru persoanele sarace.
Studii similare au fost efectuate si in Armenia si Macedonia, la initiativa Asociatiei institutelor de politici pentru o societate deschisa (PASOS) si LGI/OSI. Prin studiile efectuate la nivel regional, se urmareste eficientizarea strategiilor anti-saracie prin analiza obstacolelor legale si regulatorii care impiedica familiile sarace sa depaseasca starea de saracie.

Pentru mai multe informatii, contactati: Coordonatorul relatii publice al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Laura Bohantov, tel: 221844, GSM: 069918296, e-mail laura.bohantov@viitorul.org