Indiferență - sau lipsă de informare a moldovenilor în orientarea unui nevăzător sau slabvăzător



Există anumite momente în viață când nevăzătorii sau slabvăzătorii au nevoie de ajutorul nostru pentru a se orienta. Chiar şi cei care se descurcă singuri să meargă sau se deplasează cu ajutorul unui baston sau a unui câine ghid, consideră binevenit uneori acest ajutor.

În urma unui Vox-populi realizat, marea majoritate a intervievaților au dat un răspuns negativ la întrebarea:”Cum putem ajuta un nevăzător să ajungă la destinația dorită?” Doar cei ce au avut ocazia să cunoască o persoană cu deficiențe de vedere, să aibă în preajmă o rudă, un prieten, un beneficiar sau un coleg nevăzător, au reușit să ne dea cîteva sfaturi pentru a face faţă tuturor situaţiilor cu care putem oricînd să ne întâlnim.

15 Reguli de bază:

  1. Toţi cei care au un baston alb nu sunt neapărat total nevăzători. Mulţi au un rest de vedere destul de util, dar chiar şi aceştia au nevoie de ajutor, de exemplu noaptea sau într-un loc nefamiliar lor.
  2. Cei care folosesc un baston alb cu benzi roşii au atât deficienţe de vedere cît şi de auz. Acelaşi lucru este valabil pentru cei care folosesc un câine ghid cu harnaşament în alb şi roşu.
  3. Înainte de a-I ajuta, ntrebaţi-i pe nevăzători dacă doresc ajutorul Dvs. Unii nu au nevoie de ajutorul nostru preferând să fie independenţi. Niciodată să nu înşfăcaţi pe unul dintre ei pentru a îl lua pe sus. Nimănui nu-i face plăcere să fie înşfăcat şi trecut strada.
  4. După ce faceți cunoștință, întrebaţi persoana nevăzătoare unde doreşte să meargă şi cum ar dori să fie îndrumată. Unele persoane nevăzătoare vor prelua braţul dumneavoastră, altele preferă să le luaţi dumneavoastră de braţ. Foarte puţine persoane nu doresc să fie atinse deloc şi doresc îndrumări verbale sau prin alte metode.
  5. Nu insistaţi dacă un nevăzător refuză oferta dumneavoastră de a îl ajuta.
  6. Fiţi atenţi la obstacolele care apar la înălţimea capul, mai ales dacă persoana pe care o îndrumaţi este mai înaltă decât dumneavoastră.
  7. Explicaţi-i zgomotele asurzitoare care îl pot alarma, ca de exemplu, sunetul automobilelor care dau înapoi, explicaţi-i modificările care apar în consistenţa solului, de exemplu, dacă mergeţi de pe trotuar pe iarbă sau pe pietriş, sau dalele de pavaj sau dacă suprafaţa drumului nu este netedă.
  8. Daţi instrucţiuni precise nevăzătorilor pentru a găsi un anumit drum. Nu le e de nici un folos să le spui „este peste drum”, ”este mai încolo” sau să le arăţi cu degetul.
  9. Lăsaţi braţul după care se ghidează persoana liniştit şi relaxat. Nu fluturaţi acest braţ sau nu îl folosiţi pentru a arăta ceva din apropiere.
  10. Când vă apropiaţi de bordură, spuneţi-i partenerului dumneavoastră că este o bordură de urcat sau de coborât. Opriţi-vă la marginea bordurii uşurel, înainte de a urca sau de a coborî. Partenerul va simţi schimbarea din mişcarea corpului. Multe trotuare au borduri curbe în loc de unghiuri de 90 de grade. Asiguraţi-vă că abordaţi aceste borduri prin mijlocul lor, altfel partenerul dumneavoastră ar putea atinge bordura înaintea dumneavoastră.
  11. Coborârea scărilor este întotdeauna mult mai periculoasă. Oferiţi-i partenerului suficient timp să prindă bara de ghidaj şi să îşi dea seama de marginea primei trepte. În rest tehnica este aceeaşi ca şi la mişcatul scărilor. Mergeţi un pas înaintea partenerului şi opriţi-vă când ajungeţi la marginea de jos a scărilor, astfel încât partenerul va simţi din mişcarea braţului dumneavoastră că sunteţi la acelaşi nivel.
  12. Dacă trebuie să treceţi printr-o astfel de uşă poziţionaţi-vă  în aşa fel astfel încât persoana nevăzătoare să fie în partea cea mai larg deschisă ghidând-o spre exterior sau spre interior cu grijă. Uşile automate nu pun nici o problemă, totuşi ar trebui să vă avertizaţi partenerul că vă apropiaţi de ele, pentru că zgomotul l-ar putea speria dacă nu se aşteaptă la acesta.
  13. Nu împingeţi niciodată un nevăzător să se așeze într-un scaun. Îndrumaţi persoana nevăzătoare către un scaun şi descrieţi-l de exemplu scaun de bucătărie, o sofa joasă, fotoliu. Cereţi-i să se lase condusă de braţul dumneavoastră şi puneţi-i mâna pe spătarul scaunului, pe braţul sau pe suprafaţa scaunului şi lasă restul în seama persoanei nevăzătoare. Dacă scaunul este împins sub o masă puneţi-i mâinile pe spătarul scaunului şi spuneţi-i că există o masă şi din nou, persoana va face restul.
  14. Când călătoriţi cu automobilul sau cu microbuzul spuneţi-i partenerului că va urca în faţă sau în spate, astfel persoana să ţină cont de spaţiul disponibil. Puneţi mâna cu care vă ghidaţi partenerul pe mânerul uşii automobilului şi spuneţi-i partenerului pe ce direcţie este îndreptată maşina: stânga sau dreapta. Acesta va urmări braţul dumneavoastră până va găsi mânerul uşii automobilului şi cu cealaltă mână va trebui să depisteze acoperişul automobilului, abia apoi persoana ghidată poate deschide uşa şi intra înăuntru.
  15. Spuneţi-i persoanei cu deficiențe de vedere că o părăsiţi, astfel o persoană nevăzătoare s-ar putea trezi vorbind în gol.

  Acest articol a fost elaborat de Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități în cadrul Programului de Granturi Mici 2012, în cadrul proiectului „Suport pentru reformarea sectorului justiției în Moldova”, finanţat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Opiniile exprimate în această publicație aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere sau politicile Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

 Autor: Mariana Țîbuleac