Lansarea Raportului de monitorizare a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii

În anul 2012, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a monitorizat activitatea Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova (CSM) şi a examinat practicile CSM din anii 2010-2012. În urma monitorizării, a fost scris Raportul „Transparența și eficiența Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova: 2010-2012”, care a fost lansat astăzi.

CRJM a constatat că transparenţa CSM s-a îmbunătăţit, însă mai multe acte ale CSM nu au fost publicate, deşi legea cere publicarea acestora. Eficienţa CSM ar putea fi îmbunătăţită simţitor prin perfecţionarea practicilor interne ale CSM şi prin implementarea adecvată a modificărilor legislative cu privire la sistemul judecătoresc adoptate în vara anului 2012. În pofida modificărilor legislative recente, alte modificări legislative sunt necesare pentru a fortifica rolul CSM de organ de autoadministrare judecătorească.

În actualul CSM, doar 6 din 12 membri sunt judecători. Modificările legislative din anul 2012 vor crea un CSM în care 7 membri vor fi judecători. Prezenţa Ministrului Justiţiei în cadrul CSM ar putea fi folosită pentru transmiterea doleanţelor CSM către subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă. Pe de altă parte, prezența Procurorului General poate fi justificată cu greu, cel puțin atât timp cât avocatura nu este reprezentată. Mai mult, procedurile disciplinare împotriva judecătorilor intentate de Procurorul General vizau cauze în care judecătorii au pronunţat hotărâri inconvenabile procuraturii.

Legea acordă numeroase competenţe CSM. Totuşi aceasta nu prevede că CSM trebuie să asigure calitatea şi eficienţa sistemului judecătoresc. Pe de altă parte, unele competenţe acordate prin legea actuală sunt atât de tehnice încât ar putea fi exercitate şi instituţiile afiliate CSM. Totuşi legea nu defineşte suficient de clar statutul entităților afiliate CSM și divizarea responsabilităților între acestea, iar Inspecția Judiciară nu se bucură de independență funcțională. În acelaşi timp, personalul CSM este redus. CSM ar trebui să ia o decizie strategică dacă ar vrea să continue activitatea de micro-management sau se concentrează pe administrarea la nivel macro a sistemului judecătoresc, delegând mai multe competenţe entităților afiliate. În acelaşi timp, CSM nu trebuie să acţioneze ca un „sindicat” al judecătorilor.

Prin modificările legislative din anul 2012, a fost clarificată procedura de selectare şi promovare a judecătorilor. Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) a fost gândit ca principala sursă de profesioniști pentru sistemul judecătoresc. Până la modificările legislative din anul 2012, 80% din judecători urmau a fi selectaţi din rândul absolvenţilor INJ, iar 20%  din rândul practicienilor cu experienţă. Se pare că acest coraport nu a fost respectat niciodată de CSM. Pe de lată parte, numărul audienţilor INJ este mult mai mic decât numărul funcţiilor vacante de judecător sau care vor deveni vacante în scurt timp. CSM ar trebui să prognozeze numărului de judecători noi de care va acea nevoie în anii următori sistemul judecătoresc şi să crească numărului audienţilor INJ.

Începând cu anul 2010, activitatea Colegiului Disciplinar al CSM s-a îmbunătăţit. Hotărârile acestuia sunt publicate şi sunt motivate mult mai bine decât anterior. Carenţe legislative în ceea ce priveşte procedurile disciplinare ale judecătorilor, ar putea fi înlăturate prin proiectul de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului elaborat de Ministerul Justiţiei. Pe de altă parte, în câteva cauze examinate în 2012, CSM nu a pornit proceduri disciplinare dar a atenţionat judecătorii asupra respectării legislaţiei, iar în alte câteva cauze procedurile disciplinare au fost sistate de către CSM din cauza că judecătorul a depus cerere de demisie. Astfel de practici au permis unora să conchidă că CSM nu a acţionat suficient de ferm pentru a îmbunătăţi disciplina în rândul judecătorilor şi că încurajează părăsirea onorabilă a sistemului de către judecători în detrimentul procedurilor disciplinare.

Înregistrarea audio a şedinţelor de judecată şi distribuirea aleatorie a şedinţelor de judecată sunt obligatorii. Totuşi, în anul 2012, mai puţin de 15% din instanţele judecătoreşti din ţară înregistrau audio toate şedinţele de judecată. Deşi din 2010 încoace CSM a constatat situaţii evidente care sugerau că distribuirea dosarelor în instanţă nu avea loc aleatoriu, în opinia autorilor raportului de monitorizare, CSM nu a reacţionat suficient de ferm.

Ședințele CSM sunt publice iar ordinea de zi a ședințelor și majoritatea hotărârilor sunt publicate pe pagina sa web. Cu toate acestea, transparența încă nu a devenit o regulă pentru toate domeniile de activitate ale CSM, ale colegiilor și Inspecției Judiciare. Modalitatea de organizare a ședințelor CSM, în cadrul cărora discutarea chestiunilor din ordinea de zi au loc, în mare parte, în cadrul „deliberărilor”. Deliberarea ar trebui exclusă și stabilite ședințe publice ca regulă, cu excepția unor categorii de chestiuni care necesită a fi examinate în ședință închisă.

Raportul „Transparența și eficiența Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova: 2010-2012” conține peste 40 de recomandări. Acesta a fost elaborat cu susţinerea financiară a Programului de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul Proiectului „Contribuţia la sporirea transparenţei şi eficienţei activităţii CSM din RM”. Acesta este disponibil aici.


Contribuie la continuarea proiectului CIVIC.MD. Devino susținător, donează aici.

Become a Patron!



Descopera ONG

Descopera Finanțatori

Active în ultima săptămănă