Orice om are dreptul la personalitate juridică

Persoanele cu dizabilităţi mentale de orice vârstă, fie tineri sau fie vârstnici, sunt o parte din societatea noastră şi trebuie trataţi cu respect în orice situație. Ei adesea sunt considerați că nu pot lupta pentru drepturile lor de cetăţeni şi în acest sens, sunt asistați fie de tutore sau de asistentul personal - acesta ar fi subiectul pus în discuție de către Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități în cadrul mesei rotunde desfășurate la 25 februarie 2013 cu scopul de a prezenta și discuta studiul comparativ – "Dreptul la capacitatea juridică al persoanelor cu dizabilități."

Conform studiului respectiv, odată cu reformarea capacității juridice, este necesară modificarea prevederilor actelor normative care reglementează serviciile sociale, astfel încît deciziile persoanei cu dizabilități care beneficiază de serviciile respective să nu fie substituite de tutore, ci să fie suportate sau facilitate de persoane desemnate în acest scop.

Noua legislație trebuie să elimine sistemul total de tutelă și pierderea automată a drepturilor ca urmare a declarării incapacității. Este inacceptabil faptul că persoanele cu dizabilități mintale au acces limitat la o serie de drepturi fundamentale, în acest mod fiind discriminate și marginalizate.

La fel și sondajele de opinie exprimate în ghidul "Comunicarea cu și despre persoanele cu dizabilități intelectuale" arată că nimeni nu caută să înţeleagă aceste persoane, sau cei care caută să-i înţeleagă sunt destul de puţini. Oamenii judecă, fără să-şi dea seama că aceşti oameni suferă de fapt de o boală şi nu au nici o vină ca s-au născut aşa. Societatea ar trebui să-i vadă ca pe niște oameni cu personalitate integră.

În Republica Moldova dreptul de a lua propriile decizii şi dreptul la ca¬pacitate juridică al persoanelor cu dizabilităţi mintale a fost și continuă, în mod obişnuit, să fie neglijat. În acest sens, dl. Sergiu Baieș, Decanul Facultății de Drept al USM, a subliniat în cadrul discuțiilor că persoanele cu dizabi¬lităţi mintale au fost şi sunt private de dreptul de a lua decizii care privesc viaţa lor personală: alegerea locu¬lui de trai, organizarea programului zilnic, gestionarea banilor şi proprietăţii, deciderea de a administra sau nu un tratament sau internarea în spital. În mod tra¬diţional, în aceste cazuri s-a aplicat substituirea luării deciziilor de către tutorii lor.

"Persoanele cu dizabilități mentale fac parte din cea mai discriminată categorie de persoane cu dizabilităţi. Sunt adulţii cu boli mintale severe, care nu mai sunt nici copiii docili pe care asistenții sau rudele să-i poată controla. Aceştia sunt priviţi de societate cu foarte multă neîncredere, indiferenţă, batjocoră. Fiind un părinte care am crescut și avut grijă de un astfel de copil mai mult de douăzeci de ani, pot să spun că prin aceste comportamente antisociale, această categorie de persoane este total exclusă din comunitate" – a menționat Natalia Ciobanu, preşedintele Asociaţiei "Dor".

Totodată, ONG-iștii activi în domeniul dizabilității spun că beneficiarii lor cu deficiențe mintale sau intelectuale sunt priviţi ca nişte ciudăţenii ale naturii, care nu au nici o şansă de a avea o viaţă normală. "Circulă părerea că aceşti oameni sunt lipsiți de personalitate juridică, nu pot face nimic, nu ştiu nimic şi că singura atitudine care ar trebui adoptată faţă de ei ar fi aceea de compătimire. Dar nu este aşa. Avem exemple concrete când aceşti tineri pot fi îndrumaţi să realizeze diferite activităţi, pot comunica şi îşi pot schimba stilul de viaţă într-unul mai bun, care să îi ajute să se integreze, cel puțin până la un anumit nivel", a precizat Natalia Răileanu, manager comunicare al Keystone Human Services International Moldova Association.

În prezent se discută intens referitor la extinde¬rea aplicării articolului 12 al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, modul în care trebuie interpretate şi implementate prevederile acestuia în legislaţia naţională. Serviciile soci¬ale existente în Republica Moldova sunt instrumente-cheie pentru salvgardarea drepturilor fundamentale ale omului și, totoda¬tă, reprezintă doar o formă de suport în vederea abilitării persoanei cu dizabilități mentale în luarea deciziilor. Astfel, prevederile Pactului internațional privind drepturile civile și politice conform cărora "orice om are dreptul la recunoașterea personalității juridice" prind contur și în Republica Moldova.

Acest articol este realizat de Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova / Programul Egalitate şi Participare Civică. Opiniile exprimate aparţin autoarei şi nu reflect neapărat poziţia Fundaţiei.

Autor: Mariana Ţîbuleac