Numărul doritorilor de a se implica în campania „Hai, Moldova!” s-a dublat
Una din cinci persoane a auzit despre campania de salubrizare „Hai, Moldova!”, iar numărul doritorilor de a se implica în campanie s-a dublat comparativ cu anul trecut. Acestea sunt datele unui sondaj realizat de IMAS, la comanda Mişcării Sociale „Hai, Moldova”, transmite Info-Prim Neo.
Directorul IMAS, Doru Petruţi, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că implicarea la evenimentul similar de anul trecut a fost indicată de 7% dintre respondenţi. Pentru 2012 dorinţa de a se implica a fost manifestată de un număr dublu de persoane – 14%. Această dorinţă nu este uniform distribuită în segmentele societăţii. Spre exemplu, dorinţa persoanelor de gen masculin din oraşele mici este semnificativ mai scăzută.
Doru Petruţi a declarat că, în pofida interesului ridicat pentru campaniile de protejare a mediului (Foarte mult - 25%, Mult - 44%) , în pofida unei necesităţi percepute pentru astfel de acţiuni (60% le consideră foarte necesare), aproape trei sferturi dintre respondenţi se plâng de lipsa importanţei acordate problemelor de mediu din localităţile lor.
Un revers al medaliei privind interesul ridicat la nivel personal este observarea în jur a unui comportament caracterizat de 86% dintre respondenţi ca fiind unul pasiv şi foarte pasiv al cetăţenilor privind problemele de mediu. Acest lucru ar putea fi explicat şi de lipsa acută de informaţie – aproape 90% dintre respondenţi considerându-se insuficient informaţi la acest capitol, a notat Doru Petruţi.
Directorul IMAS a menţionat că atunci când vine vorba despre responsabilitate, ea este plasată în dreptul autorităţilor publice locale, a Guvernului, a ONG-urilor, iar cel mai scăzut procent e înregistrat în dreptul responsabilităţii individuale şi asta cu toate că 60% dintre respondenţi au fost de acord că problemele de mediu au un impact direct asupra lor.
Peste trei sferturi dintre respondenţi solicită alocarea mai multor fonduri pentru protecţia mediului, solicită legi mai dure sau taxe de mediu, dar atunci când vine vorba de sancţionare neregulilor, gradul de acceptabilitate este mult mai scăzut pentru măsuri concrete. La capitolul sancţiuni, ar fi preferată o sancţiune „omenească” şi nu una din partea unor autorităţi, consideră respondenţii.
Doru Petruţi a precizat că atunci când problemele sunt tratate la nivel individual, există multă disponibilitate şi deschidere pentru campaniile de mediu; trecând la colectivitate, lucrurile se complică semnificativ: reprezentări cu tente negative, percepţii ce ţin de neimplicare, dezamăgiri, dorinţă de sancţionare, dar nu pe trasee formale.
Specialiştii vin cu unele recomandări în acest sens şi anume ca viitoarea campanie de comunicare să fie direcţionată către valori, beneficii ce ţin nu doar de indivizi, ci şi de colectivităţi. O altă recomandare este de a spori gradul de vizibilitate şi în rândul grupurilor etnice – ruşi, ucraineni, găgăuzi etc.
Sondaj Naţional „Hai, Moldova” a fost realizat în perioada 17-21 martie 2012 pe un eşantion reprezentativ de 820 de respondenţi, apelaţi telefonic. În total au fost implicate 115 de localităţi la nivel urban şi rural cu excepţia regiunii transnistrene. Eroarea maximă de eşantionare este de ±3.4%.
