DEZVOLTARE DURABILĂ ... REALITATE SAU VIS? (II)



Ce înseamnă „dezvoltare durabilă”? Din mai multe discuţii cu diferiţi reprezentanţi ai societăţii, mi-am dat seama că majoritatea oamenilor, indiferent de postura pe care o deţin, nu înţeleg fenomenul, adică nu conştientizează însăşi procesul: ce-a fost, ce este şi ce va fi. Cu alte cuvinte, capacitatea de analiză a acţiunilor din trecut, care au dus la anumite consecinţe în prezent, cu previziuni îngrijorătoare pentru viitor (şi unul foarte apropiat), este destul de precară.

Cea mai uzuală definiţie a conceptului este cea, dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în Raportul Brundtland, care spune, că dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea necesităţilor actuale, fără a compromite necesităţile generaţiilor viitoare. Definiţia este foarte inteligibilă şi necesită o maturitate a gândirii, o profunzime a analizei şi o responsabilitate a acţiunilor.

De câte ori în discuţii fac referinţe la dezvoltare durabilă, am observat, că majoritatea oamenilor asociază conceptul doar cu protecţia mediului. Însă, pentru a aduce o claritate acestei noţiuni, v-aşi sugera să vă imaginaţi economia, societatea şi mediul înconjurător în formă de trei cercuri, care se întrepătrund reciproc. Aceştia sunt cei trei piloni ai dezvoltării durabile, aflaţi într-o interdependenţă reciprocă, iar bunăstarea omenirii se situează în mijlocul acestor legături şi depinde de deciziile adoptate în cadrul fiecărui mediu: cel economic, cel social şi cel înconjurător. Prin urmare, dezvoltarea durabilă este în primul rând rezultatul unor decizii corecte şi nu doar decizii.

Pentru vizualizarea mai simplă a consecinţelor procesului decizional, să încercăm crearea unui tablou pe baza unui studiu de caz din Republica Moldova: bazinul răului Cubolta. Râul Cubolta, având o lungime de 101 km, traversează 16 localităţi rurale situate în 5 raioane ale Republicii Moldova: Ocniţa, Donduşeni, Drochia, Sângerei, Floreşti. Din punct de vedere economic râul Cubolta este sursa principală de apă pentru irigarea câmpurilor agricole din cele 16 localităţi, este sursa de apă pentru bazinele piscicole situate pe cursul acestui râu, este sursa de apă pentru obiectivele industriale din aceste localităţi, cum este de exemplu fabrica de zahăr din satul Plopi, raionul Donduşeni. Prin urmare este sursa de venit a populaţiei din cele 16 localităţi, precum şi sursa de venit al bugetului local, raional şi de stat. Din punct de vedere social, calitatea apei râului are un impact direct asupra sănătăţii populaţiei din cele 16 localităţi, precum şi indirect asupra sănătăţii populaţiei din alte localităţi ale ţării care consumă produsele agricole irigate cu apa acestui râu şi produsele piscicole din lacurile de acumulare de pe cursul râului. Nu cred ca este cazul de menţionat faptul, că râul Cubolta este unul din afluenţii principali al râului Răut, respectiv apele sale se varsă în Nistru, de unde se alimentează o bună parte a populaţiei Republicii Moldova. Vom sublinia doar faptul, că productivitatea muncii, care creşte veniturile bugetare, este direct influenţată de nivelul sănătăţii populaţiei, precum şi are consecinţe directe asupra cheltuielilor bugetare legate de incapacitatea de muncă şi asistenţă medicală, ceea ce accentuează relaţia social-economică şi de mediu. Din punct de vedere al mediului, sănătatea râului depinde de fâşiile de protecţie care stopează înămolirea şi poluarea râului, numărul de diguri construite pe cursul său pentru acumularea apei în lacuri, care scade din debit, cultura şi atitudinea oamenilor care evacuează reziduurile animaliere din grajduri direct în râu, precum şi evacuarea deşeurilor menajere solide pe malurile sale.

Având în vedere introducerea anterioară, astăzi fiecare localitate din bazinul râului Cubolta ar putea cânta câte o doină pentru a plânge durerile sale, atât economice, cât şi sociale, precum şi de mediu.

Chiar începând cu satul Lipnic, de unde izvorăşte sursa de viaţă pentru mulţi cetăţeni din cele 5 raioane ale ţării, râul Cubolta obţine un afluent nedorit din evacuarea apelor reziduale ale Spitalului Raional Ocniţa. Culminant este faptul, că acest afluent traversează grădinile oamenilor din sat, fiind o sursă gravă de contaminare atăt a solului, cât şi a apelor din fântâni. Deşi, pentru alimentarea cu apă potabilă a grădiniţei şi şcolii din Lipnic, au fost forate fântâni arteziene la adâncimi foarte mari, copiii oricum consumă acasă apă poluată. Probabil locuitorii satului Lipnic sunt pacienţi fideli a principalei sale surse de îmbolnăvire – Spitalul Raional Ocniţa. Văzând aceste conexiuni, mi-a apărut o întrebare: dar cum este peştele crescut în cele 3 lacuri de acumulare situate pe râul Cubolta, imediat după Ocniţa? Aparent, crescătoria piscicolă este o sursă de venit, atât pentru antreprenori şi angajaţi, cât şi pentru bugetul local, raional şi de stat, dar, pe de altă parte, din cauza administrării proaste şi a unor decizii eronate, crează o gaură mare în buzunarele atât a populaţiei, cât şi a bugetului. Problema poluării râului Cubolta în satul Lipnic, cu tot lanţul consecinţelor sale, are un istoric lung, de mai mulţi ani, dar fără soluţii până în prezent.

Cea mai ingenioasă sursă de poluare a râului, după părerea mea, este evacuarea dejecţiilor animaliere în râu, prin intermediul instalării unei ţevi direct din grajdurile de animale ale gospodăriilor ţărăneşti. Respectiv, acest amestec este consumat indirect de oameni din fântâni, se acumulează în bazinele piscicole, precum şi cu el se irigă câmpurile agricole. Asemenea „inovaţii” le întâlnim în satul Drochia.

O descoperire paradoxală a fost şi construcţia unui pod din deşeuri situat direct pe râu, la hotarul dintre satele Drochia şi Şuri, care are un singur efect benefic, că leagă cele două maluri ale Cuboltei, dar în studierea consecinţelor încă nimeni nu s-a încumetat să se aprofundeze.

Mai putem enumera şi diguirea răului în satul Moara de Piatră, care a oferit sătenilor o zonă de agrement şi de pescuit, bineînţeles cu consecinţe tragice pentru satul vecin Hăsnăşenii Mari, care s-au lăsat simţite peste 20-30 de ani de la adoptarea deciziei. Respectiv, la momentul actual, râul Cubolta a suferit trasformări substanţiale în satul Hăsnăşenii Mari, evoluând într-o zonă mlăştinoasă, care deja a distrus 6 ha de teren arabil şi 10 case înconjurate de stuf, pe cale de prăbuşire.

Astfel, se poate face o descriere a rezultatelor activităţii umane pentru fiecare localitate situată pe malul râului Cubolta. Şi sunt convinsă, că fiecare râu, fiecare metru pătrat de sol contaminat sau de păduri defrişate din republică au doinele sale. Dar, care-i preţul acestei activităţi?

Şi atunci îmi pun întrebarea: ce nu fucţionează în acest sistem, că trebuie să suportăm asemenea consecinţe? Oare într-adevăr conştientizăm situaţia? Oare priorităţile pe care le-am ales sunt corecte?

Cu certitudine pot afirma, că inconştiiţa şi lipsa de responsabilitate atât a cetăţenilor, cât şi a factorilor de decizie, stau la baza unor decizii prost inspirate, cu consecinţe care nu se lasă mult aşteptate.

Şi atunci, ce trebuie schimbat ca să învăţăm să luăm decizii corecte?

 

Cu mult respect,

Centrul Naţional de Mediu

cnm@enviroment.md


telegram