Experții avertizează asupra pericolelor amnistiei fiscale și de capital



Proiectul de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală avantajează persoanele care nu și-au declarat veniturile și proprietățile obținute ilegal, favorizează actele de corupție și spălare de bani, subminează eforturile instituțiilor statului de a lupta cu fenomenul corupției și nu contribuie la dezvoltarea economică a țării, afirmă experții anticorupție care solicită autorităților să retragă proiectul adoptat în prima lectură sau să propună un nou concept care să fie discutat public și adoptat într-un mod transparent. Acestea sunt câteva din constatările și recomandările participanţilor la masa rotundă „Legea privind liberalizarea capitalului: efecte economice și fiscale vs pericole de subminare a eforturilor anticorupție”, desfăşurată de API şi portalul www.moldovacurata.md la 22 decembrie a.c., la Chişinău.

Participanții la masa rotundă au discutat despre riscurile și beneficiile amnistiei fiscale și de capital, interesul național și cel privat, pericolul subminării sistemului de integritate și a eforturilor anticorupție prin amendarea pachetului de legi cu privire la integritate. Adrian Lupușor, directorul executiv Expert-Grup, a evidențiat mai multe riscuri pe care le prezintă proiectul de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală și pericolul pentru securitatea economică a țării, cum ar fi: creșterea și mai pronunțată a evaziunii fiscale, creșterea fenomenului spălării de bani, înrăutățirea imaginii sectorului bancar, compromiterea reformelor sistemului de integritate, creșterea nivelului de corupție, înrăutățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare etc. ”Este un proiect de lege care avantajează persoanele care nu s-au conformat legii până acum, discriminându-i pe cei care se conformează. Noi ne dorim investiții de durată, calitative care să producă locuri de muncă, nu vrem investiții formale, prin zone off-shore. Totuși, nu suntem un stat falimentar care are nevoie de investiții prin orice formă. Acest proiect de lege va permite accesarea banilor de orice proveniență, care nu vor contribui la o dezvoltare economică și vor favoriza spălarea de bani. Amnistiile de capital pe termen lung duc la o îndatorare și mai mare a țărilor deoarece creează așteptări mari ale viitoarelor amnistii. Firmele încetează să mai achite impozitele, așteptând noi amnistii. Avem exemplul Kazahstanului care este la a șaptea amnistie. În Moldova suntem la a doua amnistie fiscală. A mai fost una în 2007 cu efecte ambigue”, a subliniat A. Lupușor.

Mariana Kalughin, vicepreședinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, a menționat că actele legislative respective vor avea un efect extrem de negativ asupra sistemului de integritate, afectând serios activitatea Autorității Naționale de Integritate. ”Legea prevede expres că statul nu va putea urmări subiecții liberalizării în momentul în care aceștia au făcut declarația și au respectat toate procedurile de liberalizare. Când se ia decizia privind liberalizare, o persoană ar putea fi exclusă din această listă doar în cazul în care figurează într-un dosar penal și doar dacă pe numele acesteia este pronunțată o sentință irevocabilă prin care se constată această proveniență ilicită a averilor și proprietăților. Deci, la modul practic, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu va putea verifica averea „liberalizată” a funcţionarilor. Iar dacă nu verifici averea, nu poți constata diferența substanțială între proprietate și venit, adică nu poți confisca averea nejustificată, iar ca urmare nu poți destitui subiectul din funcție. Legea cu privire la liberalizarea capitalului face inutilă ANI pentru cel puțin un an”, a precizat M. Kalughin.

Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, s-a referit la lipsa totală de transparență în procesul de adoptare a actelor legislative, solicitând Parlamentului să propună un nou concept privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală pe care să-l discute public cu societatea. ”Avem legea cu privire la transparența procesului decizional care prevede expres obligația autorităților de a oferi societății civile 15 zile la dispoziție pentru examinarea proiectelor de lege. O dezbatere de două ore la care am fost invitați cu o seară înainte nu este o dezbatere. Avizul Guvernului a lipsit, expertiza anticorupție la fel. Adoptarea în prima lectură nu este o glumă. După prima lectură nu schimbi conceptul. Vom crede că scopul acestui proiect de lege este cel menționat de autorități doar dacă vor retrage acest text și vor veni cu un pachet de legi pentru relansarea economiei și a mediului de afaceri”, a punctat N. Hriptievschi.

Proiectul legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală prevede că persoanele fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile nu vor fi sancţionate dacă le vor declara până la 15 aprilie 2017 şi vor plăti în favoarea statului 2% din valoarea averii nedeclarate. Acesta a fost înregistrat în Parlament la 1 decembrie curent, fiind inițiat de un grup de deputaţi din majoritatea parlamentară. Pe 16 decembrie, proiectul legii a fost votat în prima lectură stârnind reacții și proteste ale societății civile. Și instituțiile internaționale precum FMI și Banca Mondială și -au exprimat rezervele față de această inițiativă.

Pentru detalii: Diana Lungu, Coordonatoare comunicare API, 0 22 210602, diana.lungu@api.md.